Guvernul a aprobat un memorandum prin care autorizeaza Ministerul de Finante sa transmita conducerii Bancii Asiatice pentru Investitii in Infrastructura (AIIB) o scrisoare prin care Romania isi exprima oficial interesul de a deveni membru al bancii.
Banca Asiatica pentru Investitii in Infrastructura (AIIB), vazuta de cei mai multi economisti drept o contrapondere la Banca Mondiala condusa de Statele Unite, este o initiativa a Chinei lansata anul trecut si devenita functionala la inceputul anului si la care au aderat deja 57 de tari „regionale“ sau „nonregionale“. Deocamdata insa aceasta finanteaza, potrivit ultimelor date disponibile, un singur proiect in Bangladesh.
Potrivit unei statistici publicate pe site-ul bancii si datata 6 iulie, 44 dintre tarile care au semnat apartenenta la AIIB aveau deja subscrise sume totale de 85,9 miliarde de dolari americani. In ciuda opozitiei Washingtonului, aliati-cheie ai SUA precum Australia, Marea Britanie, Germania, Italia sau Coreea de Sud s-au alaturat AIIB, recunoscand, dupa cum comenta la vremea respectiva agentia Reuters, importanta economica tot mai mare a Chinei. De altminteri, 34,7% din capitalul bancii vin din China (29,7 miliarde de dolari americani din totalul de aproape 86 de miliarde de dolari sume subscrise).
Potrivit oficialilor chinezi, promotorii proiectului, rolul bancii ar fi sa investeasca in proiecte de inalta calitate, dar cu costuri reduse, intrucat este mare nevoie de investitii.
Economistii romani sustin insa ca Romania nu duce lipsa de surse de finantare, ci de proiecte viabile.
„Nu are de ce sa strice daca suntem si noi acolo. Dar Romania nu duce lipsa de finantari. Avem la dispozitie o groaza de resurse pe care nu le folosim, iar fondurile europene sunt, intre acestea, cea mai ieftina resursa. Cine iti da atatia bani degeaba, chiar pentru investitii, pretinzandu-ti doar o contributie minima? Daca ar avea proiecte bune, Romania ar avea finantare“, spune Ionut Dumitru, economist-sef al Raiffeisen Bank.
Inclusiv parteneriatele public-private ar putea gasi finantare la bancile locale daca proiectele initiate ar avea justificare economica, adauga Dumitru. „Bancile ar intra sa finanteze proiecte care fac sens economic. Insa, daca ceri finantare pentru autostrada Comarnic – Brasov, un proiect extrem de scump si cu putina justificare economica, atunci ai probleme. Par¬te¬ne¬riatele public-private ar gasi finantare daca ar fi bine gandite.“ AIIB ar urma sa ofere in urmatorii cinci ani finantare pentru proiecte intre 10 si 15 miliarde de dolari/an. Cu cativa ani in urma, fostul premier Victor Ponta anunta proiecte in Romania finantate de companii chineze de miliarde de dolari, finantare care nu a venit insa niciodata. Insa, dincolo de necesitatea gasirii de finantare ieftina, multi economisti si politologi vad in AIIB un proiect al Chinei de a se afirma ca putere globala, sfidand ordinea financiat globala dictata de Statele Unite, in principal prin intermediul Bancii Mondiale si al FMI. SUA si Japonia sunt cele doua mari puteri economice care nu participa la AIIB. Banca dominata de China ar putea deveni, prin urmare, rivala Bancii Mondiale, dar si a Bancii Asiatice de Dezvoltare dominata de Japonia. Prin Parteneriatul Trans-Pacific Statele Unite incearca sa izoleze China. Insa chiar tendinta spre propria-i izolare manifestata din ce in ce mai mult de principala putere economica a lumii batatoreste calea in fata ambitiei Chinei de a schimba regulile nescrise ale finantarii la nivel mondial. De observat este totusi ca sumele varsate de state la AIIB sunt in dolari americani. Chinezii nu duc insa lipsa de dolari pentru ca detin o buna parte din datoria externa a SUA (in bonuri de trezorerie), mai precis 1.200 de miliarde de dolari din totalul de 6.200 mld. dolari.
Potrivit analistilor de la Financial Times, excluzand posibilitatea finantarii in alte monede decat dolarul, China arata ca nu va folosi AIIB drept platforma pentru promovarea internationalizarii monedei chineze, yuanul. Intre membrii AIIB din Europa sunt 14 tari in frunte cu Germania, Marea Britania, Franta, Italia sau Olanda.
Sursa: Ziarul Financiar
