Romania, restantiera la educatie si formare

monitor_educatie_2018.jpg

Romania ocupa ultimele locuri la majoritatea indicatorilor urmariti in Monitorul educatiei si formarii, editia 2018, publicata de Comisia Europeana in 16 octombrie. Ramane una dintre putinele tari care nu au atins inca niciuna dintre principalele tintele pentru 2020, iar alocarile din PIB pentru educatie, cu toate ca sunt in crestere, ele continua sa fie cu mult sub media UE. Romania a facut progrese notabile in ce priveste rata ocuparii fortei de munca in randul tinerilor cu studii. insa, echitatea in educatie, decalajul dintre mediul rural si urban si incluziunea romilor continua sa reprezinte provocari-cheie, care au consecinte la nivelul cresterii incluzive si a inegalitatilor in societate.

Romania a inregistrat urmatoarele evolutii, privind cele sase tinte stabilite pentru 2020 la nivel european:

  • a treia cea mai mare rata a abandonului scolar timpuriu din UE (proportia tinerilor care au cel mult gimnaziu in segmentul de varsta 18-24 ani, perioada analizata 2014-2017): 18,1% (neschimbat comparativ cu 2014), fata de o medie UE de 10,6%, apropiata de tinta de 10% pentru 2020;
  • pe ultimul loc in UE la ponderea absolventilor de studii superioare (segment de varsta 30-34 ani, perioada 2014-2017): 26,3% (+1,3% in perioada analizata), fata de o medie europeana aproape de tinta de 40% pentru 2020;
  • educatia si ingrijirea prescolarilor (varsta de 4 ani – inceputul ciclului primar, perioada 2013-2016): 88,2% (+1,8%), comparativ cu o medie UE de 95,3%, peste tinta pentru 2020;
  • tineri de 15 ani cu un nivel scazut de cunostinte (perioada 2012-2015): citire 38,7% (+1,5%), la o medie UE 19,7%; matematica 39,9% (-0,9%), medie UE de 22,2%; stiinte 38,5% (+1,2%), comparativ cu o medie UE de 20,6%; tinta UE pentru 2020 la acest capitol este de 15%;
  • rata de angajare a noilor absolventi (20-34 ani, perioada 2014-2017): general 76% (+9,8%), la o medie europeana de 80,2% (82% tinta 2020); studii superioare 87,4%, peste media UE de 84,9%;
  • cea mai slaba rata din UE privind participarea adultilor la procesul de invatare (25-64 ani, perioada 2014-2017): 1,1% (-0,4%), comparativ cu o medie UE de 10,9% (15% tinta pentru 2020);

In 2016, Romania a inregistrat cea mai mare crestere a cheltuielilor cu educatia (+18,4%), mare parte din aceasta fiind reprezentata de cheltuielile cu cresterile salariale sau platile retroactive pentru perioada 2008-2011. Cu toate acestea alocarea din PIB a fost de doar 3,7%, in continuare unul dintre cele mai scazute nivele din UE (comparativ cu o medie europeana de 4,7% din PIB).

La nivel european, raportul arata ca au fost inregistrate progrese notabile privind atingerea tintelor pentru 2020. Totusi, persista unele discrepantele intre statele membre, motiv pentru care sunt necesare mai multe reforme.

Comisarul european Tibor Navracsics, responsabil pentru educatie, cultura, tineret si sport, a declarat: „Ma bucur sa constat ca statele membre depun eforturi sustinute pentru a-si indeplini obiectivele stabilite pentru 2020 in domeniul educatiei si pentru a permite tinerilor sa devina membri implicati in comunitatile noastre – aceasta din urma activitate este deosebit de incurajatoare, in conditiile in care ne apropiem de alegerile pentru Parlamentul European, care se vor desfasura anul viitor. Sunt mandru ca, impreuna, am dat un impuls proaspat acestui obiectiv: mai devreme in cursul acestui an, statele membre au adoptat o Recomandare, pe care eu am prezentat-o, referitoare la promovarea valorilor noastre comune, a educatiei incluzive si a dimensiunii europene a predarii in invatamant.”

In 2016, in Uniunea Europeana, finantarea publica pentru educatie a crescut cu 0,5% in termeni reali fata de anul precedent. Cu toate acestea, multe state membre continua sa investeasca mai putin in educatie decat au facut-o inainte de criza economica, iar treisprezece state membre au cheltuit efectiv mai putin.

Sursa: ec.europa.eu

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.