Sapte motive pentru corigentele la Fondurile Europene

Doar un sfert din proiectele prezentate au primit nota de trecere in etapa urmatoare

Conform unei statistici publicate de portalul conso.ro, din totalul proiectelor finantabile din Fonduri UE, un procent de 40% au fost respinse si doar un sfert au fost aprobate si partial finantate, adica se afla in curs de implementare. Evident, daca se ia in considerare ca o parte considerabila din sume au fost folosite de fapt pentru functionarea asa numitelor „axe tehnice”, adica pentru functionarea administrativa a autoritatilor de gestiune si publicitate, sumele real canalizate catre proiectele propriu-zise sunt cu mult mai reduse.

In spatele procentului respectiv referitor la rata mare de respingere, se pot detasa rapid sapte motive principale ale acestei situatii deceptionante:

  • componenta de promovare / publicitate a programelor de finantare nu a fost acompaniata de una de facilitare / mediere a accesului la finantare al beneficiarilor, fiind incredintata unor mari firme de publicitate care nu detineau capacitatile necesare intelegerii / explicari catre candidati a criteriilor si rigorilor programelor respective;
  • sistemul bancar nu a fost implicat din start in cadrul procesului de (pre)selectare a proiectelor, ceea ce a dus la o adancire a contrastului intre evaluarile autoritatilor si cele de „bancabilitate”, in vederea obtinerii co-finantarii sau garantarii creditarii;
  • organizarea apelurilor pentru depunerea de proiecte s-a dovedit, adesea, pripita, superficiala, cu frecvente schimbari ale regulilor in timpul jocului, date calendaristice nerealiste / constrangatoare si lipsita de suficienta transparenta, mai ales in cazul proiectelor private, cu deosebire a celor destinate cresterii competitivitatii economice a mediului de afaceri;
  • reglementarea (interna, cel putin) a domeniului consultantei si finantarea clara (din bugetul proiectelor) a componentei de consultanta s-au mentinut sub semnul improvizatiei si aleatoriului, ceea ce a generat mari irosiri de resurse de toate tipurile;
  • autoritatile de gestiune nu s-au implicat decat sporadic in procesul de consiliere inaintea prezentarii proiectelor, preferand o postura pasiva si marcata de accentuat birocratism;
  • jocurile partizanal-partinice din fundal si desele schimbari de personal in randul reprezentantilor autoritatilor, impreuna cu lipsa de motivare a angajatilor au generat veritabile „cooperative de proiecte” (cf. Transparency International) si potentiale conflicte de interese, fara ca aceste discutabile conexiuni sa contribuie la calitatea cererilor de finantare;
  • principala structura guvernamentala de armonizare – ACIS – nu a beneficiat nici de suficiente prerogative legale, nici de credibilitatea morala spre a deveni necesarul „integrator al procesului de absorbtie”, aflandu-se permanent sub presiunea grupurilor de interese economice, mai mult sau mai putin legitime.

Atat Comisia Europeana, cat si beneficiarii potentiali sau curenti de finantare UE spera ca, macar la 3 ani de la demararea programelor, – prin reorganizarea ACIS -, sa se ajunga la o sporita fluenta, corectitudine si transparenta a procesului de accesare / implementarea al proiectelor cu fonduri UE.

Sever Avram

Sever Avram

Sever AVRAM - coordonator general - Platforma de Actiune si Interventie Rapida a Societatii Civile in favoarea stimularii absorbtiei Fondurilor Europene "EU-RO Clearing Funds". A lucrat ca si consilier de afaceri publice pentru Comisia Europeana in Romania si a contribuit la elaborarea capitolului de politici sociale si dezvoltarea resurselor umane din cadrul Planului national de aderare al Romaniei la Uniunea Europeana. Incepand cu anul 1996,  a activat ca si consultant si/sau trainer in domeniul institutiilor si fondurilor UE, al comunicarii, relatiilor publice si lobby-ului in cadrul a numeroase proiecte europene finantate direct de Comisia Europeana de la Bruxelles,  Departamentul de Stat al SUA, Open Society Institute, precum si de mari finantatori privati internationali sau autohtoni. In urma unui proiect PHARE pe care l-a coordonat, incepand cu anul 2004, se ocupa de organizarea sub egida Platformei CEFTAC (www.ceftac.ro) a “Zilei Europene a Concurentei si Competitivitatii in Romania” si a altor evenimente pentru mediul de afaceri. Din anul 2006, a avut initiative speciale legate de absorbtia fondurilor UE, incepand cu saloanele regionale si scolile de vara de la Constantza si Baile Sovata pana la cele doua editii deja desfasurate  ale Forumului Civic si de Afaceri pentru stimularea absorbtiei fondurilor UE (Bucuresti, in 2007 si 2008). Coordoneaza activitatea de consultanta pe proiecte a CPS (Consortiul Parteneritului Strategic) si a Atelierului Interactiv de Idei, Proiecte si Investitii Inovative (www.StructuralFunds.ro).  

0 Replies to “Sapte motive pentru corigentele la Fondurile Europene”

  1. Mihaila Raul spune:

    Aveti dreptate in multe chestii, dar acest ton alarmist nu e bun. In fapt presa ulra ca numai 10% din fonduri s-au cheltuit, adica au fost solicitate rambursari de catre implementatori pentru 10% din fonduri. Dar, proiectele sunt in derulare si in perioada urmatoare va ploua cu cereri de rambursare.
    Plus ca meseriasii din domeniu cunosc regula N+2 si N+3. Asta inseamna ca nu decembrie 2013 e termenul limita de cheltuire, ci de contractare. Se pot cheltui bani pana in decembrie 2016.
    Daca presa a inceput sa-si dea cu parerea in domeniu e de rau.
    Problema pleaca de la alocari necorespunzatoare (ex. bani pentru situri industriale poluate catre primarii care nu sunt proprietare la terenuri) sau de la proiecte demarate de institutii de stat care nu au expertiza si nu pot stimula oamenii. Acolo s-au semnat contracte, dar nu vor putea fi implementate acele proiecte.
    M-am tot intrebat ce a negociat „marele negociator” Vasile Puscas in mandatul lui Nastase. Poate ne-o fi invatatura de minte pentru urmatorul ciclu de prgramare 2014 – 2020. ca doar noi am propus POS-uri, DMI, etc. UE doar a verificat sa nu se incalce normele europene.

Dă-i un răspuns lui Mihaila Raul Anulează răspunsul

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

scroll to top