~ Sumar executiv al Raportului nr. 6 de Monitorizare si Evaluare Paralela
asupra stadiului de accesare si implementare al proiectelor cu Fonduri Europene in Romania ~
In urma consultarilor publice, desfasurate in cursul primelor doua editii ale Incubatorului de Proiecte si Afaceri Europene, organizate cu sprijinul principalelor autoritati de management/ organisme intermediare, in parteneriat cu International Knowledge Management Institute– sucursala Romania, Asociatia de Stiinte Alternative si Centrul de Training “ALERON”, a altor consultari publice, conferinte, sesiuni de training, cat si al inter-activitatii ocazionate prin intermediul Portalului Platformei “EU-RO Clearing Funds” si de cursurile on-line organizate in parteneriat cu Universitatea Romana de Stiinte si Arte “Gheorghe Cristea”, precum si a Scrisorii oficiale de raspuns din partea Conducerii ACIS, sintetizam in cele ce urmeaza si supunem atentiei Comitetului Inter-ministerial de Coordonare co-patronat de E.S. Dl Prim Ministru Emil BOC si E.S. Dl Vice-Prim-Ministru, Dan NICA urmatorul set de observatii, sugestii, recomandari si propuneri privind accelerarea si imbunatatirea imediata a procesului de accesare si implementare a proiectelor cu fonduri UE, in special a asigurarii sprijinului tehnic si logistic.
1. Campaniile de informare-constientizare necesita deplasarea neta a accentului de pe bifarea cantitativa spre un revers calitativ
In relatia dintre autoritatile de management/organismele intermediare si beneficiarii potentiali sau actuali de finantare UE, accentul principal continua sa cada pe componenta de promovare/ publicitare generica si de informare generala si nu pe cea de advocacy, de argumentare personalizata, explicativa si de mentoring educational a beneficiarilor, in asemenea mod incat utilizarea fondurilor UE sa dea un semnal concludent de dinamism si pragmatism agentiilor de rating si investitorilor straini potential interesati de Romania.
2. Desfasurarea practica a achizitiilor publice in randul beneficiarilor din sectorul public ramane “calcaiul lui Ahile” al intregului proces
In urma rapoartelor si presiunilor constructive anterioare ale Platformei “EU-RO Clearing Funds”, Guvernul a avut laudabila initiativa de simplificare si ameliorare a legislatiei legate de domeniul achizitiilor publice. Totusi, pana in prezent, propunerile de amendare legislativa nu se bucura deocamdata de un aviz consultativ favorabil din partea Comisiei Europene si nu au reusit sa intruneasca consensul minimal din partea organizatiilor de consultanta si ale societatii civile implicate in cadrul procesului. In mod logic, s-ar impune o revizuire stabila a intregii legislatii in domeniu, printr-o cat mai larga consultare cu institutiile protagoniste ale procesului, in asa fel incat regulile jocului sa nu mai fie schimbate, cel putin atat de frecvent, in timpul procesului de absorbtie, iar beneficiarii si contractorii/furnizorii de servicii sa-si risipeasca suspiciunile anterioare si sa dobandeasca o sporita incredere si implicare pentru consolidarea transparenta si pe baze realiste a intregului proces de contractare si sub-contractare, atat in sistemul public, cat si in cel privat. Din nefericire, a continuat practica introducerii de modificari de ultim moment ale caietelor de sarcini sau chiar anulari intempestive ale licitatiilor mari pe axa tehnica, ceea ce mentine un climat de relativa ambiguitate si neincredere printre aplicantii potentiali si exclude uneori din start ofertele companiilor romanesti de consultanta.
3. Lungul drum al accesarii parteneriatelor public-private pragmatice si transparente: inca faza de “mar al discordiei”
Referitor la prioritatea adoptarii urgente a unor reglementari legislative constructive legate de valorificarea inteligenta si flexibila a oportunitatilor oferite de Parteneriatul Public-Privat, inclusiv in urma presiunilor mediului de afaceri, in special a initiativei “Guvernul Privat”, a propunerilor avansate de Asociatia Oamenilor de Afaceri din Romania si de Forumul Civic si de Afaceri (editia a II-a), organizat de Platforma “EU- RO Clearing Funds”, Guvernul a anuntat ca are in lucru o asemenea reforma reglementativa in favoarea incurajarii demararii unor proiecte importante de investitii in acest sistem european. Ramane de vazut daca formularea acestor reglementari se va face in timp util si daca ea va fi bine primita de Comisia Europeana, in sensul respectarii legislatiei armonizate a concurentei/ajutorului de stat, ca si a reformelor unitare in curs la nivelul Uniunii Europene.
4. Buturuga pre-finantarii din targ poate rasturna judecata de acasa a intreprinzatorilor solicitanti de finantare nerambursabila
In ceea ce priveste intrunirea co-finantarii proiectelor pentru beneficiarii potentiali, mai ales a celor din sectorul IMM, in asemenea mod incat sa nu devina un obstacol important in accesarea fondurilor, fara a se mentiona din pacate, din pacate, o data concreta, incepand cu acest an, conducerea ACIS ne-a informat ca si beneficiarii din mediul privat vor putea si ei primi o pre-finantare. Cuantumul acesteia va fi nu mai mare de 35% din valoarea ajutorului de stat, iar aceasta va putea fi utilizata pentru demararea cheltuielilor legate de proiect: redactarea proiectului si a anexelor tehnice necesare – studiu de fezabilitate, plan de afaceri etc. In plus, pentru sprijinirea organizatiilor neguvernamentale solicitante, autoritatile au decis ca rata de co-finantare a tuturor proiectelor la care acest tip de beneficiar este eligibil sa fie de minim 2%, in conditiile in care ONG-urile primesc si o pre-finantare, care poate ajunge pana la 40% din valoarea proiectului. In perspectiva viitoarelor apeluri de proiecte, ramane de vazut daca si cand exact anume aceste prevederi vor deveni valabile si efectiv operationale.
5. Co-finantarea si garantarea/re-garantarea financiar-bancara a co-finantarii – captive inca “bunelor intentii” si ale unui Turn Babel al bancilor comerciale
In acelasi context, pentru asigurarea unui sistem realist de co-finantare, re-finantare si de garantare/re-garantare a creditelor oferite beneficiarilor, in special din sectorul privat, este vitala impunerea unui sistem legal transparent, unificat si armonizat de principii si reguli pe care bancile sa il utilizeze in practica de acordare a pre- si a co-finantarii. Deocamdata, in pofida consultarilor cu usile inchise intre Guvern, BNR si Asociatia Romana a Bancilor, nu s-a ajuns la un rezultat concludent si pozitiv, iar perceptia publica asupra atitudinii si rolului bancilor in cadrul procesului continua sa se degradeze, iar prestigiul social al acestora continua, din nefericire, sa scada. Singura veste buna data de Guvern este aceea legata de capitalizarea suplimentara a Eximbank, CEC Bank si FNIMM, insa pana in prezent nu sunt date publicitatii detalii concrete legate de sumele si termenele de operationalizare.
6. Temele administrative neglijate inaintea aderarii la UE si in anii anteriori isi pot arata roadele otravite la ora recoltei
Am facut deja un Apel public catre noul Guvern sa impuna un tratament egal, nediscriminatoriu din punct de vedere al respectarii termenelor de executie si predare a lucrarilor atat solicitantilor, cat si celor care gestioneaza programele operationale. Deocamdata, acest regim este complet debalansat in detrimentul solicitantilor, carora li se impun termene stricte si chiar draconice, in timp ce functionarilor care nu respecta aceste termene, introduc frecvent corrigendum-uri peste corrigendum-uri nu li se imputa nici un fel de penalitati sau nu li se administreaza sanctiuni. In situatia in care nu s-a reusit o evaluare mai precisa a necesarului de evaluatori, ar fi trebuit sa se apeleze imediat la licitarea partii de selectare a proiectelor catre societati specializate in domeniu din Romania sau UE. Din pacate, din acest unghi de vedere, in Romania exista o mare carenta de evaluatori si de auditori ai proiectelor complexe cu granturi publice, ceea ce este de natura sa genereze dificultati intregului mecanism si ritm de derulare al selectiei proiectelor. Inca o data, pe aceasta cale, apelam insistent la noul Guvern sa impuna ca reforma administrativa profunda din Romania sa inceapa urgent cu modul de repartizare a sarcinilor si evaluarea rezultatelor pe proiecte concrete a functionarilor si expertilor implicati in procesul de accesare a fondurilor, inclusiv in ceea ce priveste recompensarea sau penalizarea acestor persoane. Daca un model de acest gen va fi dat, intreaga reformare a administratiei publice se va indeplini mai lin si va genera efectul reducerii decalajului de management intre administratia publica si cel al sectorului privat si a celui academic si ONG.
7. Neimplicarea capitalului de inteligenta si creativitate din diaspora, dar si a capitalurilor romanilor care lucreaza in alte state poate intarzia reformele si bunastarea romanilor de acasa
In pofida numeroaselor invocari si apeluri anterioare, nu au fost formulate si transpuse in practica politici si masuri eficiente de re-atragere a tuturor competentelor de origine autohtona in domeniile de referinta ale programelor cu fonduri UE pentru a fi readuse mai ales in circuitul modalitatilor de stimulare a cresterii competitivitatii economice a produselor si serviciilor din Romania. Reiteram ideea ca nu ne mai permitem luxul de a aplauda in continuare repatrierea anuala a unor capitaluri de 7-8 miliarde care sa rotunjeasca in mod copios tezaurul BNR, fara ca si partea de capital mai pretioasa a inovativitatii autohtone sa nu fie pusa in valoare. De aceea, consideram ca – in cadrul initiativei formulate in cadrul Platformei CEFTAC de catre Consilierul Primului Ministru, Dr. Andreea VASS – privind creearea Consiliului National al Competitivitatii –, ar merita trebui sa figureze la loc e cinste pe agenda guvernamentala alaturi de stimulente pentru atragerea acestor capacitati creative si resurse financiare activabile intr-un mod cat mai ingenios si concludent.
8. Rolul de Cenusareasa al consultantei de proiect poate deveni cuiul lui Pepelea in accesarea si implementarea proiectelor cu fonduri UE
Dupa cum am subliniat si in rapoartele anterioare si in Apelul Deschis adresat noului Guvern si noului Parlament, se resimte puternic lipsa unei recunoasteri unitare si a unei reglementari adecvate a furnizarii activitatii de euro-consultanta pentru proiectele cu finantare europeana, in sensul ca nu exista o departajare si clasificare recomandabila a agentiilor de consultanta cu minima expertiza anterioara in domeniul proiectelor cu finantare nerambursala si cu un portofoliu relevant, acumulat in perioada de pre-aderare. Principala consecinta regretabila este ca, din acest motiv, nu pot fi incurajate in mod constructiv cele trei tipuri de culturi carente si respectul real fata de acestea in Romania: cultura parteneriatului pe baze negociate, viabile si stabile; cultura „valorii adaugate UE” a proiectelor (capacitate de transferare a bunelor practici din alte state memebre UE spre realitatile romanesti); cultura managementului de proiect, drept calea principala de consolidare a capacitatii institutional-administrative si a apropierii standardelor din sectorul public in raport cu exigentele din sectorul privat, ca si re-centrarea schimbarilor in perimetrul focalizator al standardelor si regulilor Pietei Unice Europene.
9. O deviza stringenta pentru beneficiari: pregatiti vara sanie, iar iarna car!
Indemnul autoritatilor ar trebui sa cada din start pe latura de substanta a implementarii si nu pe semnarea formala mai rapida de contracte de finantare. Consideram ca anuntata simplificare a procedurilor de depunere a proiectelor si anexelor necesare acestora ar urma sa se dovedeasca benefica, mai ales daca ea va surveni cat mai curand cu putinta, in asa mod incat noile cerinte din ghidurile solicitantului sa poata fi aplicate la timp. Simplificarea insasi nu poate reprezenta un scop in sine, ci ea merita con-mensurata si balansata cu o mult mai atenta constientizare a problemelor ulterioare din cursul implementarii, in special la nivelul asigurarii unei monitorizari interne si a raportarii ritmice judicioase care sa le asigure beneficiarilor fluenta dorita a rambursarii cheltuielilor.
10. Autoritatile de gestiune a fondurilor ar merita sa abandoneze oglinda mamei vitrege a Albei ca Zapada pentru mai dese confruntari cu „piticii” reali din teren
In pofida demersurilor intreprinse, nu s-a reusit conjugarea unui mecanism de dialog consultativ structurat intre Comitetul Inter-Ministerial al Guvernului si Platforma Societatii Civile „EU-RO Clearing Funds” care realizeaza in mod impartial, de mai bine de doi ani, o campanie nationala de infomare si advocacy, precum si o constanta monitorizare si evaluare paralela, in sistem de auto-finantare propriu, a procesului de absorbtie. De asemenea, nici noul Guvern nu a prevazut pana acum solicitarea unor analize, studii etc din afara propriilor structuri asupra stadiului vadit nemultumitor al utilizarii de pana in decembrie 2008 a fondurilor UE.
Cu acest nou prilej, Platforma de Actiune si Interventie Rapida a Societatii Civile “EU-RO Clearing Funds” apreciaza in mod favorabil eforturile facute de noua conducere a ACIS de a intra in acest mecanism de dialog consultativ structurat, insa continua sa considere ca este absolut necesara cooptarea reprezentantilor acestei platforme pe langa Comitetul Inter-ministerial, cel putin cu statut consultativ sau de observator. Acesta este si spiritul solicitarii oficiale adresate la inceputul anului 2009 de catre Platforma “EU-RO Clearing Funds” Cancelariei Primului Ministru, in vederea accelararii eficientizarii si transparentizarii intregului proces de accesare si implementare a proiectelor co-finantate de fondurile europene. Ne punem in continuare nadejdea intr-un raspuns constructiv pentru un bilant cu adevarat prosper pana la finele anului.
Pentru conformitate,
Secretariatul Platformei de Actiune si Interventie Rapida a Societatii Civile
in favoarea stimularii absorbtiei Fondurilor Europene – “EU-RO Clearing Funds”
Coordonator general: Prof. Sever AVRAM, Presedinte executiv EUROLINK– House of Europe
Internet: www. StructuralFunds.ro ; E-mail: [email protected]
