Sfaturile unui profesor ieşean de management pentru reprezentanţii companiilor

Andrei_Nestian.jpg

“La primele semnale ale ieşirii din criză, probabilitatea de a prelua clienţii fideli altor furnizori înainte de criză va fi cea mai mare din următorii 10 ani!”, arată Andrei Ştefan Neştian, conf. univ. dr. la Facultatea de Economie şi Administrarea Afacerilor.

Afacerile din majoritatea industriilor sunt puternic perturbate din cauza presiunii imense a crizei pandemice. Pe măsură ce încearcă să se adapteze la noua situaţie şi pentru a reduce declinul economic, multe companii sunt nevoite să îşi reevalueze şi restructureze serviciile. Specialiştii din domeniul managementului arată că, pe perioada crizei, planul de acţiune trebuie să fie axat pe limitarea consumurilor neesenţiale şi pe pregătirea corectă a revenirii rapide la normalitate. “Pe piaţă va conta cine îşi revine mai repede şi cine se reinventează, nu doar cine îşi mai revine. Unii clienţi vor rămâne fără furnizori, de aceea, la primele semnale ale ieşirii din criză, probabilitatea de a prelua clienţii fideli altor furnizori înainte de criză va fi cea mai mare din următorii 10 ani!”, a spus pentru “Ziarul de Iaşi” Andrei Ştefan Neştian, conf. univ. dr. la Facultatea de Economie şi Administrarea Afacerilor (FEAA) din Iaşi.

Atenţie mărită la clienţi

Chiar dacă există mulţi factori necunoscuţi, profesorul ieşean recomandă firmelor să întreprindă 4 acţiuni în eforturile lor de a gestiona criza generată de noul coronavirus. “Primul pas este limitarea consumurilor neesenţiale şi reducerea generală a costurilor fixe. Soluţiile de reducere a costurilor fixe trebuie adoptate cu prioritate pentru că reducerea volumului de activitate transformă costurile fixe în piatra de moară care trage afacerea la fund. Asta poate implica şomajul temporar al unor angajaţi şi oprirea unor facilităţi de producţie sau de servire. Al doilea pas este întinderea fluxurilor financiare, prin creşterea intervalelor dintre operaţiunile de plată, dacă se poate, proporţional cu scăderea fluxului de încasări. Al treilea pas este recapitalizarea. Rezervele de lichidităţi ale firmelor depăşesc arareori volumul de încasări al unei luni, aşa încât blocajul financiar este un eveniment foarte probabil. Asistenţa financiară prin creditare clasică sau preferenţială, prin extinderea liniilor de asigurare a cash-flow-ului sau prin întârzierea plăţii ratelor la bănci sunt toate soluţii benefice. Al patrulea pas este analiza proiectivă a pieţei pe perioada crizei şi pentru perioada de ieşire din criză, pentru a identifica oportunităţile de repoziţionare pe o piaţă care e posibil să fi pierdut dintre competitori şi să fi suferit schimbări remanente ale comportamentelor clienţilor. Pe baza acestor analize trebuie realizată strategia de relansare, care trebuie să debuteze înainte de încetarea crizei”, a precizat Andrei Ştefan Neştian. Referindu-se la acţiunile pe care orice manager ar trebui, pe cât posibil, să le evite în această perioadă, profesorul arată că cea mai dăunătoare reacţie este încetarea completă a relaţiei cu clienţii. “Clienţii au aceleaşi nevoi ca înainte de criză, doar că amână satisfacerea lor. De aceea, eforturile de menţinere a unor variante minim profitabile de servire a clienţilor activi, alături de minima comunicare cu clienţii aflaţi în aşteptare, sunt căile corecte”, este el de părere.

Ce s-ar fi putut face?

A doua acţiune dăunătoare este concedierea angajaţilor fără a face eforturi reale, vizibile, de susţinere a pierderilor prin alte metode, care să arate angajaţilor concediaţi şi celor rămaşi loialitatea conducerii faţă de ei. În opinia sa, angajaţii trebuie să vadă o angajare echilibrată a conducerii, nu doar în efortul general de păstrare vie a afacerii, ci şi efortul de a le păstra locul de muncă. “Odată cu revenirea la normal peste o lună, trei sau şase, compania va trebui să reangajeze specialişti, iar foştii angajaţi vor rămâne prima opţiune. Atragerea şi menţinerea lor ulterioară vor fi însă foarte dificile în condiţiile unui comportament neloial din partea firmei, în perioada crizei”, atrage atenţia profesorul ieşean. Din discuţia purtată cu Andrei Neştian a mai reieşit că anticiparea crizelor ar trebui să fie preocuparea oricărui manager. Jurnaliştii “Ziarului de Iaşi” l-au întrebat dacă ar fi putut fi intuită şi această criză economică generată de o altă criză, cea de sănătate publică. “Era greu”, ne-a spus el. “Anticiparea crizelor se face prin analiza semnalelor slabe din mediul intern şi extern. Se numesc semnale slabe pentru că arată fenomenul declanşator în faza incipientă, înainte de evoluţia lui exponenţială. (…) Ciclicitatea economică arată în ultimele decenii depresiuni economice cam o dată la fiecare 10 ani. Ultima a fost în 2008-2010, deci managerii ar fi trebuit să fie alerţi şi să caute semnalele slabe ale următoarei crize. Era însă greu de anticipat natura acestei crize. Semnalele slabe au fost puţine, au fost spaţii depărtate şi cu probabilitate percepută ca extrem de mică de a se replica în România. Chiar dacă ar fi anticipat extinderea ei în România, criza a evoluat cu asemenea viteză şi cu asemenea magnitudine a schimbărilor, încât un om de afaceri local nu a avut mai mult de o lună la dispoziţie pentru a se pregăti în vreun fel. Nu se pot acumula… Detalii aici.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.