Software-ul si Apa Minerala – 2 atuuri ale tarii noastre, laudate de investitori, analisti si jurnalisti, dar si de ministri – EXCLUSE cu buna stiinta de la finantare !
Acum un an, intuind acest lucru, dupa consultarea versiunilor–proiect din POS CCE si APDRP (SAPARD), am trimsi 2 scrisori catre ACIS (fizic cu nr. de inregsitare, dar si prin e-mail), iar in paralel am scris un scurt editorial in revista Capital, ca baza pentru un eventual efort de Advocacy, pentru care am cerut sprijinul ANIS-ARIES, in numele unui client care dorea finantare POS CCE pentru productie Software.
Atentie – nu confundati ! – IT&C este o axa a POS CCE bine reprezentata, dar acolo firmele de profil pot aplica practic numai daca devolta e-Comemrce / e-Services, sau daca CLIENTI de-ai lor doresc informatizare si o vor realiza dupa obtinerea finantarii cu firmele de IT&C respective. Ori noi doream finantare prin POS CCE Industrie a PRODUCTIEI de SOFT – pentru export spre exemplu.
Aveti jos cele 2 scrisori la care mi s-a raspuns elegant, insa Ghidurile au ramas tot asa. Langa ele, editorialul „advocacy” din Capital.
ANIS era in reorganziare (fuziune cu ARIES – ambele reprezentand indutria de software) si probabil de acceea doamnele de acolo nu s-au implicat, preferand o atitudine de birocrat specifica celor de la Stat. Eu si clientul meu nu am avut norocul sa ne intalnim cu un membru al Boardului ANIS, format din „grei” ai industriei…
Concluzia? Daca nu ai in spate vreun ministru interesat personal sau macar o confederatie patronala bine motivata, vei fi felicitat oficial sau public pentru o idee buna, dar un intreg sector va suferi apoi de INDOLENTA si lipsa de reactie a autoritatilor. Birocratii sunt o specie aparte…
La doi ani de la lansarea programelor UE, Apa Minerala si Software raman vitregite in cadrul finantarilor europene. Cu toate ca ne laudam cu aceste doua atuuri la orice conferinta cu investitori straini…
Sent: Thursday, October 11, 2007 1:09 AM
Stimate domnule Razvan Cotovelea,
Va solicit o anumita clarificare acum, cat timp nu au fost inca publicate Ghidurile masurilor pentru POS Cresterea Competitivitatii Economice (CCE).
Conform Doc Cadru de implementare a POS CCE, (versiunea romana august 2007, publicata pe websitul www.minind.ro ), in cadrul Axei 1 „Sistem de productie inovativ si ecoeficient”
1. Investitii productive si pregatirea pentru competitia pe piata a intreprinderilor, in special a IMM
1. Consolidarea si modernizarea sectorului productiv – Investitii Tangibile si Intangibile
Masura 1.1.a) este deschisa pe drept cuvant numai activitatilor de PRODUCTIE (industrie prelucratoare / manufacturiera), cu limitarile de rigoare (excluse sunt procesarea primara a produselor agricole si industria alimentara – finantate PNDR, constructii navale, carbune, otel, fibre sintetice).
Totusi, conform listei CAEN din Doc Cadru, industria SOFTWARE apare eligibila numai la masurile de interes mult mai redus – b) Implementarea Standardelor internationale si c) Accesul la Piete noi si Internationalizare, Software aparand impreuna cu intreg capitolul CAEN ce tine de Cercetare-Dezvoltare.
Intrebarea noastra, cererea de clarificare din partea Dumneavoastra este daca industria de SOFTWARE va fi sau nu prezenta in Ghid ca eligibila pentru Axa / masura 1.1.a) ?
Personal, consider ca industria de Software este un element esential de PRODUCTIE pentru orice tara care se straduieste sa depaseasca economia industriala a secolului trecut. Nu mai departe de acum 3-4 ani, firma lider Microsoft isi vindea produsele numai in cutii de carton tiparite si inca o face pe scara larga, desi a aparut alternativa de a oferi licente prin parole platite online.
Insa pentru fapul ca toate aceste firme livreaza produse standardizate (in ciuda parametrizarii multiple), majoritatea tarilor considera Software-ul dept o activitate de productie in cadrul politicilor lor publice de dezvoltare si implicit in sustinerea cu fonduri nerambursabile.
Romania trebuie sa recupereze un decalaj imens in aceasta privinta: conform unor analize, intreaga industrie IT&C din Romania, in care telecomul reprezinta 3 / 4, avea o cifra de afaceri de cateva procente din PIB, de unde unii au tras concluzia ca „nu stam rau”, fara a considera faptul ca cifra de afaceri nu poate fi raportata mecanic la PIB pentru ca include si alte rulaje decat valoarea adaugata bruta din economie ! In realitate, industria de IT din Romania este intr-un stadiu foarte incipient si trebuie sprijinita, in ton cu restul industriilor prelucratoare.
Asteptand clarificarile Dvs.,
Cu respect,
Radu Limpede
Initial Advisory
Sent: Thursday, October 11, 2007 1:09 AM
Importance: High
Stimate domnule Razvan Cotovelea,
Va scriu acum, cat timp nu au fost inca publicate Ghidurile masurilor pentru POS Cresterea Competitivitatii Economice (CCE).
Conform Doc Cadru de implementare a POS CCE, (versiunea romana august 2007, publicata pe websitul www.minind.ro ), in cadrul Axei 1 „Sistem de productie inovativ si ecoeficient ”
1. Investitii productive si pregatirea pentru competitia pe piata a intreprinderilor, in special a IMM
1. Consolidarea si modernizarea sectorului productiv – Investitii Tangibile si Intangibile
Masura 1.1.a) este deschisa activitatilor de PRODUCTIE (industrie prelucratoare / manufacturiera), cu limitarile de rigoare (excluse sunt procesarea primara a produselor agricole si industria alimentara – finantate PNDR, constructii navale, carbune, otel, fibre sintetice).
APA MINERALA nu se regaseste intre CAEN-urile explicitate a fi eligibila prin aceasta masura, putandu-se interpreta din Doc Cadru ca apele minerale sunt astfel indirect trimise in categoria generica de industrie alimentara, cel finantat prin PNDR. Insa apele minerale nu sunt finantate prin PNDR, deoarece acest program are drept obiect al finantarilor prelucrarea primara a produselor agricole !
ANRM este organismul care certifica calitatea apelor minerale si acorda licente, organism din structura fostului Minister al Economiei si Comertului, acum in structura MEF. La intrebarea noastra din primavara 2007, ni sa raspuns din partea OI POS CCE ca Apele Minerale sunt intre activitatile eligibile. Dar acest raspuns venise inainte de publicarea variantei de Doc Cadru la care facem referire.
Intrebarea noastra, cererea de clarificare din partea Dumneavoastra este daca sectorul APELOR MINERALE va fi sau nu prezent in Ghidul CCE ca eligibil pentru Axa / masura 1.1.a) ?
Nu cred ca mai e cazul sa insist aici asupra consecintelor negative ca un sector cu asemenea reurse naturale si traditie – si mai ales cu un potential valorificat inca intr-o mica masura – sa fie lasat pe dinafara fondurilor structurale ale UE !
Asteptand clarificarile Dvs.,
Cu respect,
Radu Limpede
Initial Advisory
Radu Limpede despre productie in mileniul III
Autor: Radu Limpede
Publicat: 14 Noiembrie 2007
Vizionari: 842;
Odata cu trecerea de la epoca industriala la cea postindustriala, numita recent si „economia bazata pe cunoastere”, ideea de productie si-a modificat sensul radical, reducându-si caracteristica „de masa” in favoarea parametrizarii. De la unicul „Model T” al lui Henry Ford, am ajuns ca fiecare automobil sa fie parametrizat in zeci si sute de optiuni pe gustul clientului. Gigantul Microsoft isi defineste domeniul drept „productie de software”.
Cu toate ca, de ani buni, software-ul poate fi livrat direct prin internet, Microsoft a preferat sa isi trimita produsele standardizate sau parametrizate („customized”) in cutii de carton colorate in magazine. Exista si „servicii de software”. Insa, acestea se refera fie la comanda unui client de a informatiza o companie anume (ex. Entreprise Resources Planning e un produs, insa implementarea devine serviciu), fie la externalizarea („outsourcing”) unor operatiuni catre firme din tari cu forta de munca ieftina, ce nu sunt in stare sa produca un soft apt pentru protectie intelectuala si vânzare sub marca proprie.
Tarile dezvoltate au aceeasi conceptie referitoare la productia de software si o incurajeaza cu cele mai bune politici industriale posibile. România a ales o alta cale. Toate activitatile de productie finantabile prin fonduri nerambursabile din anii recenti au fost definite numai pe baza existentei unui produs final „bun de pipait”, fie acesta si dopul de pluta realizat in regim artizanal. Grav este insa faptul ca se alege acelasi drum si cu fondurile structurale ale UE!
Conform Documentului-Cadru al POS Cresterea Competitivitatii Economice (CCE), in cadrul Axei 1, Masura 1.1.a) Investitii Tangibile si Intangibile este deschisa numai activitatilor de industrie prelucratoare. Industria SOFTWARE, cu CAEN din gama Cercetare-Dezvoltare, apare eligibila numai la masurile de interes mult mai redus – b) Standarde internationale si c) Accesul la Piete noi si Internationalizare.
Software-ul va beneficia de fonduri foarte generoase prin Axa 3, dar acolo vor fi finantate numai firmele NON-software ce pot apela la firme IT pentru informatizare. România trebuie sa recupereze un decalaj imens in aceasta privinta: conform IDC, cheltuielile IT reprezentau numai 1,2% din PIB-ul României, comparativ cu media mondiala de 2,5%, iar baza de raportare PIB ne este net nefavorabila.
Mentionând ca am si un interes privat – clienti din industria software care doresc finantari UE cât mai favorabile consider ca industria Software este un element esential de productie pentru orice tara care se straduieste sa depaseasca economia industriala a secolului trecut si recomand Ministerului Economiei si Finantelor sa revizuiasca POS CCE inainte de publicarea Ghidurilor.
Radu Limpede este presedinte Junior Chamber International România si partener Initial Advisory,
http://www.capital.ro/articol/radu-limpede-despre-produc-x163-ie-n-span-class-marcat-mileniul-span-iii-105601.html
Iulian,
Merci de sfat – stiu de e-Crestere si ma bucur ca s-a relansat si pentru ianuarie 2009. Pentru mine e util, ca si consultant insa e un proiect cu bani prea putini pentru clientii mei. Si oricum, e-Crestere e despre afaceri pe Internet si nu productie Software.
Cat despre Siderurgie, imi permit sa iti atrag atentia ca nu stii istoria UE. Acum peste 60 de ani embrionul UE de azi a fost Comunitatea Carbunelui si Otelului (Franta-Germania-Italia-Benelux = 6 tari), de aceea tot ce tine de carbune si otel e reglementat separat, de acorduri mult mai vechi decat CCE de dupa si UE de azi.
Cat despre fire si fibre sintetice, nu stiu motivul nici eu – poate sa aiba un acord separat, poate sa fie ceva in legatura cu poluarea s.a.
Radu
vis-a-vis de ramurile de industrie finantate prin POS CCE… mai sunt ramuri excluse de ex. fire si fibre sintetice (desi romania are un istoric in spate) nu se finanteaza metalurgia , industria siderurgica….ce sa ne mire industria software. (se face des confuzia programare = prestare de servicii… restul tine de inregistrarea in contabilitate si de modul de ambalare… 🙂
cit despre industria softului este considerata alaturi de consultanta si alte citeva sectoare… beneficiara indirecta a programelor de finantare europene.
vezi programul e-crestere. nu numai ca se finanteaza soft, dar se finanteaza chiar implementare si dezvoltare de solutii software dedicate. parerea mea.