Emil Boc: Asa cum stiti, am infiintat un Comitet interministerial pentru absorbtia fondurilor comunitare, avand in vedere faptul ca acest Guvern si-a fixat un obiectiv prioritar in atragerea masiva a fondurilor europene pe care Romania le are la dispozitie.
Acest Comitet interministerial functioneaza sub coordonarea premierului si a vicepremierului, si astazi, la aproape trei luni de la infiintarea lui, vreau sa va prezint cateva scurte concluzii cu privire la modul in care a activat acest comitet interministerial si rezultatele pe care le are.
S-au facut progrese importante in absorbtia fondurilor comunitare, dar inca nu sunt multumit de nivelul absorbtiei fondurilor comunitare. Cand ma refer la progresele efectuate, pot sa va ofer cateva date statistice si voi folosi o comparatie intre perioada 2007-2008, mai exact pana la 22 decembrie 2008, data la care a intrat in exercitiu actualul Guvern, si perioada 22 decembrie 2008 – 20 martie 2009.
In aceasta perioada de timp, intre 22 decembrie 2008 si 20 martie 2009, au fost aprobate in cadrul Programelor Operationale Sectoriale (POS) 683 de proiecte, in comparatie cu 420, care au fost adoptate in perioada 2007-2008.
In privinta semnarii efective a contractelor de finantare, in perioada 22 decembrie 2008-20 martie 2009, au fost semnate 360 de proiecte, in comparatie cu 168 de proiecte care au fost semnate in perioada 2007-2008.
Cu alte cuvinte, exista, si se poate observa cu ochiul liber, un progres, in privinta graficului de proiecte aprobate si semnate in vederea atragerii fondurilor europene. Valoarea totala a contractelor de finantare pe Programele Operationale Sectoriale, in perioada 22 decembrie 2008-20 martie 2009 este de peste 630 de milioane de euro. Cele mai multe proiecte aprobate sunt in cadrul Programului Sectorial Cresterea Competitivitatii Economice, 258, dupa care, Programul Operational Regional 261, si in Programul Dezvoltarea Resurselor Umane 140.
Ceea ce inca mai avem de lucru este de a scurta si mai mult termenul de la momentul aprobarii proiectului, la momentul semnarii acestuia. Asta putem face noi printr-o mai buna utilizare a resurselor umane pe care le avem in materia fondurilor europene. Problema a doua care apare insa si care de cele mai multe ori nu mai depinde de Guvern, este de la momentul contractului de finantare, pana la momentul licitatiei, si de la momentul licitatiei la momentul finalizarii efective a lucrarilor. Aici sunt probleme care, de cele mai multe ori, depind de autoritatile locale.
Din nefericire exista termene chiar si de 14 luni de la momentul semnarii contractului pana la momentul organizarii licitatiei de catre autoritatile judetene si locale pentru proiectele europene.
In acest context, am procedat la modificarea legii achizitiilor publice si am scurtat termenul de organizare a unei licitatii de la 87 de zile la 30 de zile tocmai pentru a facilita un acces cat mai rapid la fondurile europene si la organizarea licitatiilor.
De asemenea, Comitetul Interministerial a reusit sa simplifice foarte multe proceduri in privinta depunerii, evaluarii si licitarii contractelor cu fonduri europene. Am sa ma refer la cateva din aceste mecanisme pe care le-am simplificat.
In primul rand, am renuntat la solicitarea unor documente la momentul depunerii proiectului, prin inlocuirea lor cu declaratii pe propria raspundere a solicitantului, cu obligatia prezentarii respectivelor documente doar in etapa de contractare. Adica, ce se intampla?
Era o gramada de documente care se cereau si la momentul depunerii proiectului, ca nu se stia daca este finantat sau nu, si aceleasi documente se cereau, din nou redepuse, la momentul semnarii contractului, daca proiectul era aprobat. Unora dintre aceste documente le expira perioada de valabilitate dintre momentul depunerii documentelor si momentul semnarii contractului, astfel incat cel in cauza era nevoit sa mai vina, suplimentar, cu asemenea documentatie. In consecinta, am decis, la nivelul tuturor programelor operational-sectoriale ca la depunerea proiectului sa se faca o declaratie pe propria raspundere ca exista pregatite aceste documente, iar in cazul in care proiectul era aprobat, evident, urma ca in faza de contractare sa fie depusa toata documentatia ceruta de catre legislatia UE.
In al doilea rand, am propus modificarea formatului standard de certificat fiscal, pentru a evidentia exact ce inseamna datorii la bugetul de stat. Foarte multe firme nu pot participa la licitatiile publice pentru fonduri europene, pentru ca pe certificatul de atestare fiscala scrie ca au datorii la bugetul de stat, fara sa se mentioneze pe acel certificat ca si statul ii datoreaza firmei respective o suma mare sau foarte mare de bani, de cele mai multe ori, mult mai mare decat cea pe care firma o avea datorie la stat. Fie TVA, fie alte obligatii pe care statul nu le-a returnat firmei respective.
De aceea, am stabilit si astazi ca, pana la 15 aprilie, sa existe un ordin al ministrului Finantelor, prin care sa se reglementeze acel certificat de atestare fiscala, astfel incat sa nu se considere ca o firma are datorii la bugetul de stat daca, prin compensarea a ceea ce are de dat cu ceea ce are de luat, nu rezulta un bilant negativ.
Adica daca o firma are cel putin atatia bani de luat cati are de dat la stat, sa se considere ca este o firma nu are datorii si, in consecinta, sa poata participa la licitatiile publice organizate cu privire la banii din fondurile europene. Este o masura care tine cont si de actualul context al crizei economice existente. De cele mai multe ori, putine firme au de incasat de la stat, putine firme au de platit la stat, si sunt, de cele mai multe ori, firme importante si cu capacitate pe piata achizitiilor publice, dar nu pot participa din cauza acestui mecanism birocratic pe care vi l-am mentionat.
De asemenea, am dispus sa se accepte la depunerea proiectelor si a cererilor de finantare, in locul celor originale, a unor copii certificate de beneficiari sub semnatura, conform cu originalul, astfel incat, daca proiectul este aprobat, sa vii dupa aceea cu toate documentele in original. De cele mai multe ori exista o procedura extrem de greoaie, cerandu-i omului, inainte de a sti daca proiectul este aprobat sau nu, sa vina cu tot felul de documente, certificate in original, adica legalizate, iar dupa aceea sa i le ceri de cele mai multe ori, din nou, la faza de contractare.
Am decis ca, la inceput, se depun sub semnatura conform cu originalul, iar documentele legalizate sa fie aduse la faza de contractare. Am decis sa se precizeze distinct si clar in ghidurile solicitantilor a tuturor documentelor ce trebuie prezentate de solicitanti in faza de contractare. Am constatat ca era o harababura generala. Din cele 7 POS, aveam 7 proceduri distincte, oamenii erau innebuniti cu privire la documentatiile care trebuiau sa fie cerute pentru semnarea contractelor de finantare. Am stabilit un cadru unitar, astfel incat fiecare sa stie dinainte ce documente trebuie sa aduca si sa nu-l mai lasam ca mana birocratului, al functionarului, care sa-l trimita acasa pentru inca un document, de fiecare data cand vine sa semneze contractul de finantare pe fonduri europene.
Sunt doar cateva din masurile pe care Comitetul interministerial le-a luat in urma sedintelor pe care le-am avut.
Vreau sa va spun ca, la momentul la care am inceput analiza, din cele 7 POS doar un singur POS avea auditat sistemul de management si control din interiorul POS . Asta inseamna ca nu se fac plati intermediare pana cand nu se auditeaza sistemele de management si control din interiorul programelor operationale sectoriale. Vreau sa va spun ca exista toata documentatiile trimise la auditul Curtii de Conturi, cat si la Comisia Europeana, in vederea autitarii finale a sistemelor de management si control. A fost o munca dificila, cu multe complicatii, care astazi a ajuns in linie dreapta, pentru a primi acreditarea finala a sistemelor de management si control.
Ceea ce ne ingrijoreaza este aspectul legat de ceea ce se intampla dupa momentul in care se semneaza contractul de finantare pentru fondurile europene. Aici, de cele mai multe ori nu putem avea decat un rol de influenta, de a solicita urgentarea licitatiilor, de a organiza intalnirii cu prefectii cu presedintii de consilii judetene, cu primarii, de a trimite corpul guvernamental in teritoriu, pentru a organiza la timp licitatiile pe baza acestor proiecte. Am spus acest lucru, exista intervale de peste 14 luni, in foarte multe situatii, de la un moment la altul. Speram sa putem scurta acest interval de timp printr-o buna colaborare cu autoritatile locale. De asemenea, in acest context, mai avem probleme cu fondurile de pre-aderare – ISPA, PHARE si SAPARD. Fondurile sunt de doua feluri: de pre-aderare si post-aderare.
Cele de pre-aderare sunt contractate in ceea mai buna parte. Problema este ca, aici, datorita unor motivatii diverse, de la vina constructorului, la vina autoritatii contractante, de la vina reliefului si a conditiilor tehnice, la chestiuni de finantare sau de TVA, avem probleme cu executia din timp a acestor lucrari, pe aceste fonduri. Astazi am avut o sedinta speciala in acest sens. Am luat obiectiv cu obiectiv si am stabilit responsabilitati precise, astfel incat aceste proiecte sa fie finalizate in timp util si sa nu fim in situatia de a fi nevoiti sa returnam bani Uniunii Europene, pentru ca proiecte care au fost acceptate nu au fost finalizate la timp si banii, in consecinta nu au fost cheltuiti.
Am sa va retin atentia cu cateva exemple, de proiecte intarziate. Proiectul de reabilitare a sistemul de apa din judetul Prahova, un proiect ce trebuie finalizat in martie 2009, este un proiect de peste 12 milioane de euro si care se afla limita finalizarii unui asemenea proiect. Un proiect PHARE – Centrul de afaceri Galati, in valoare de sase milioane de euro, termenul este 27 iulie 2009 cu posibilitatea de prelungire pana la sfarsitul lunii noiembrie 2009. Proiectul de reabilitate a infrastructurii de turism in statiunea balneoclimaterica Slanic Prahova, ce trebuie sa finalizat in 21 iulie 2009, un proiect de aproape patru milioane de euro. Cu alte cuvinte, suntem deja la limita superioara a termenelor si, din nefericire, gradul de executie nu este in concordanta cu durata de timp despre care am vorbit.
Acum, o ultima problema care este in atentia noastra este legata de achizitiile publice, si aici ma refer la sistemul electronic al achizitiilor publice. In Romania, in momentul de fata, exista sistemul electronic al achizitiilor publice – SEAP. Din cele 11.187 de autoritati contractante, inregistrate la SEAP si in SEAP, in anul 2008, doar 2.253 au utilizat mijloacele electronice in vederea realizarii licitatiilor, deci din 11.000, doar doua mii au utilizat aceste mijloace electronice. Ca sa fim si mai elocventi, in 2008 dintr-un total de 14.000 de cereri de ofera, dintr-un total de 520 de licitatii deschise sau restranse, sau din 14.000 de achizitii directe doar 3.300 de proceduri s-au facut prin SEAP. Asta ce inseamna?
Ca acest mijloc, extrem de eficient in controlul cheltuielii banului public, nu este utilizat pe masura. Ii multumesc domnului ministru Gabriel Sandu de la Comunicatii pentru faptul ca a raspuns acestei solicitari si deja a pregatit o modificare a hotararii de guvern cu privire la sistemul achizitiilor publice prin mijloace electronice. in sedintele urmatoare de guvern, saptamana aceasta sau viitoare, vom impune sanctiuni acelor autoritati contractante care nu vor utiliza SEAP.
Practic, este posibil sa se deruleze o parte importanta din achizitiile publice, fie ca este vorba de procedura de licitatie deschisa, sau restransa sau de cereri de oferte si achizitii directe, aceste proceduri pot fi utilizate prin SEAP. Din nefericire, in anul 2008 din valoarea totala a achizitiilor publice incheiate in Romania, doar 2,2% au fost realizate prin mijloace electronice.
Obligatia actuala legala este pentru fiecare autoritate contractanta, ca 20% din valoarea achizitiilor sa o desfasoare prin sistemul de achizitie electronica si s-a facut doar 2,2%. Avem un spatiu foarte mare de lucru pentru a putea cheltui riguros banul public si sa evitam pierderea surselor financiare ale statului. Ministrul Gabriel Sandu lucreaza la conceperea unui mecanism da sanctionare pentru cei care nu utilizeaza SEAP, conform cu legea, minim 20% din valoarea achizitiilor ce se desfasoara intr-un an si pe aceasta cale, evident, sa realizam o economie a banului public.
Reporter: Domnule prim-ministru ce se intampla cu scrisoarea de intentie catre FMI, ati finalizat-o, o discutati maine in sedinta de guvern ?
Emil Boc: Asa cum am mentionat ieri, maine in sedinta de guvern, practic vom aproba continutul scrisorii de intentie, care va fi inaintata Comisiei Europene si FMI, urmand ca dupa ce raspunsul va fi primit de la FMI sa fie semnat acordul de imprumut cu CE si FMI. Maine, ca prim pas, in sedinta de guvern, aprobam continutul scrisorii de intentie spre CE si FMI. Ca procedura, intr-un interval de 10-14 zile urmeaza sa primim raspunsul atat de la CE si FMI – in acele conditii se va putea semna acordul de imprumut – urmand ca, dupa aceea, el sa intre in bord-ul de lucru atat al UE cat si al FMI, undeva la inceputul lunii mai, data de la care, practic, acordul de imprumut sa fie operabil si primele transe ar putea fi livrate Romaniei, in luna mai.
Reporter: Se vorbeste despre o inghetare a fondului de salarii. As dori sa va intreb ce inseamna acest lucru, se vor ingheta salariile in sine, va exista spatiu pentru majorarea unor salarii ?
Emil Boc: Continutul acordului va fi facut public dupa ce va fi practic semnat de ambele parti. in acest moment, inca suntem in faza de negocieri, chiar daca in acest moment avem o forma finala a scrisorii de intentie. in privinta inghetarii salariilor pentru anul 2009, ceea ce pot sa va spun sigur este ca doar si subliniez, doar pentru demnitari, cu siguranta anul 2009 nu va aduce nici un leu in plus.
Reporter: Ati stabilit o marja maxima de salarii indexate cu inflatia sau poate mai mult ?
Emil Boc: Ceea ce am spus si in perioada anterioara, ramane valabil. in masura in care resursele economice ale tarii ne vor permite vom analiza si posibilitatea majorarii salariilor a celor cu salariile mici. tinta noastra in acest moment este sa protejam cat mai mult locurile de munca si sa ne asiguram ca cei cu pensii si salarii mici nu sunt vulnerabili in aceasta perioada de criza si concomitent luam masurile pentru relansarea economica si pentru cresterea economica, astfel incat sa putem avea resurse financiare pentru a ne indeplini obligatiile financiare si sociale pe care orice stat le are.
Reporter: Nu puteti spune daca vor fi transe egale sau prima transa va fi cea mai mare?
Emil Boc: Aceste date tehnice vor fi prezentate in forma finala a acordului de imprumut. Ceea ce am spus pana acum ramane valabil si anume ca din toti banii pe care ii vom imprumuta de la Comisia Europeana, de la FMI si de la alte banci, doua treimi din acesti bani vor merge la BNR pentru consolidarea rezervelor valutare ale tarii, astfel incat, pe de o parte, sa asiguram stabilitatea cursului euro-leu astfel incat romanii sa-si poata plati in continuare creditele, sa nu avem de-a face cu o crestere exploziva a preturilor, iar pe de alta parte printr-o posibila diminuare a rezervelor minime obligatorii ale BNR, sa avem mai multi bani pentru banci, pentru mediul economic, pentru a putea derula investitii, iar o partea cealalta, sub o treime din bani va pleca la Ministerul Finantelor, pentru a finanta deficitul bugetar.
Pentru ca Romania are un deficit bugetar, iar pentru a-l putea finanta trebuie sa ai niste resurse financiare imprumutate de undeva, de pe piata interna sau de pe piata externa. Daca vom lua toate resursele de pe piata interna, asa cum se intampla in momentul de fata, nu vor mai exista bani pentru ca firmele sa poata lua credite, iar bancile sa poata oferi, in aceste conditii, o relaxare a creditarii. De aceea, o parte din bani vor fi folositi pentru acoperirea deficitului bugetar. stiti bine ca deficitul bugetar al Romaniei merge pe investitii si nu pe consum, asa cum a mers in perioada anterioara.
Deficitul bugetar este pe investitii, pentru lucrari infrastructura, pentru ceea ce inseamna atractivitate pentru mediul de afaceri, pentru a avea locuri de munca in acesta tara. si in concluzie, acest acord pe care in incheiem atat cu CE cat si cu FMI vizeaza, in primul rand, sustinerea activitatii economice, mentinerea locurilor de munca pentru romani, posibilitatea ca romanii sa-si poata plati ratele pe care le au, pentru refinantarea si relansarea creditului in Romania si indirect – chiar daca analistii economici ne vor critica – sa putem asigura plata salariilor si a pensiilor din Romania, in acesta perioada de criza.
Reporter: Ati vorbit despre protejarea locrurilor de munca. Pe de alta parte, ministrul muncii a anuntat aseara ca numarul somerilor va ajunge la 800.000 persoane, iar patronatele sustin ca numarul somerilor va fi mai mare de atat. Cum se intampla acesta protejare, de vreme ce numarul somerilor creste foarte mult? Vorbim de o crestere cu 60% mai mare fata de prognoza CNP-ului.
Iara doua intrebare: sindicatele cer o majorare a salariului minim pe economie. Ce le raspundeti daca au sanse sa obtina ceea ce revendica? Va multumesc.
Emil Boc: Obiectivul nostru este sa mentinem somajul sub control. Am prevazut in bugetul de stat pe 2009 sume care sa acopere in jur de 500.000 someri in acest an. Prin masurile economice pe care le luam, inclusiv prin acest acord cu FMI si CE, dorim sa avem resurse financiare pentru ca economia sa produca in continuare locuri de munca si sa le mentina pe cele existente. Acesta este efortul nostru principal pe care-l facem: sa incercam mentinerea locurilor de munca pentru oameni si daca este posibil, sa cream noi locuri de munca.
Primul meu mesaj este ca guvernul face tot ce-i sta in putinta pentru a mentine locurile de munca existente si, acolo unde este posibil, sa creeze alte locuri de munca. Prin masura pe care am luat-o, care vizeaza somajul tehnic, dorim ca inainte de a se lua o decizie, ca un om sa fie trimis acasa somer, sa aiba posibilitatea sa primeasca 75% din salariu de la firma la care lucreaza. Noi venim si contribuim cu plata contributiilor la asigurari sociale pe care ar trebui sa le plateasca atat angajatorul cat si angajatul, in speranta ca, in intervalul celor 3 luni de zile, economia sa ofere sansa intreprinderii de a-l mentine in continuare pe acel om la locul de munca unde se afla in momentul de fata si nu a fi nevoit sa il trimita in somaj.
Avem resursele financiare prevazute in buget, pentru a acoperi costurile legate de ajutorul de somaj si de somajul tehnic, dar cu dorinta noastra ca oamenii sa aiba locurile de munca. stiu ce inseamna pentru un om sa isi piarda un loc de munca, cu toate consecintele in plan personal si social pentru persoana respectiva. Salariul minim pe economie. Nu am vazut si nu am participat la nici o discutie, dezbatere, astfel incat nu va pot raspunde. Exista probabil o discutie la Ministerul Muncii, la Departamentul de Dialog Social si voi vede ce concluzii au fost formulate. Nu am nici o informatie pana in acest moment.
Reporter: Organizatiile neguvernamentale, inclusiv cele de media, va solicita retragerea din Parlament a celor patru coduri si dezbaterea fiecarui timp de o luna in societatea civila. Ce le raspundeti?
Emil Boc: Eu vreau sa ii asigur ca vom face ceea ce trebuie facut din punct de vedere legal, procedural, politic si legislativ, astfel incat aceste coduri sa raspunda exigentelor europene, sa raspunda nevoilor societatii romanesti de a proteja libertatea de exprimare si subliniez, de a proteja libertatea de exprimare, libertatea presei, dreptul la pamflet, la posibilitatea de a-ti manifesta liber intr-o societate democratica dreptul la opinie, aceste coduri vor avea o infatisare cu totul si cu totul democratica si vom elimina acele suspiciuni care exista in momentul de fata ca intr-o forma sau alta Guvernul intentioneaza sa puna botnita presei sau libertatii de exprimare in Romania.
Reporter: Deci nu le retrageti din Parlament ?
Emil Boc: Vom gasi formula prin care toate aceste elemente sa poata sa fie reglementate, astfel incat sa nu existe nici un fel de suspiciune pentru ca intentia acestui Guvern nu a fost si nu va fi a limita libertatea de exprimare in aceasta tara.
Reporter: Domnule prim-ministru ce majorari de taxe ia in calcul Guvernul pentru cresterea veniturilor la buget.
Emil Boc: Cele pe care le avem prevazute in legea bugetului de stat. Altceva nu am in evidenta, in analiza.