Cand vrei sa pornesti o afacere pe bani europeni, trebuie sa incluzi pe lista de prioritati chiar problema resurselor financiare. In primul rand, trebuie stiut faptul ca decontarea cheltuielilor se realizeaza numai dupa verificarea acestora.
Astfel, beneficiarul are nevoie de resurse pentru prefinantarea costurilor. In al doilea rand, banii europeni acopera doar o parte din cheltuilile eligibile ale proiectului. Deci, solicitantul fondurilor europene va avea nevoie de resurse atat pentru cofinantarea proiectului, cat si pentru acoperirea cheltuielilor neeligibile.
Si sa nu uitam ca oricand pot aparea costuri neprevazute. Beneficiarul trebuie sa stie de la bun inceput ca orice proiect cu fonduri europene presupune si aportul propriu. Pe langa banii europeni, orice idee de afaceri trebuie sustinuta cu resurse proprii, din sponsorizari sau din imprumutate de la banca.
Imprumut pentru cofinantare
Si cand nu ai resurse si nu reusesti sa obtii nici sponsorizari, iei in calcul ultima varianta: banca. Institutiile de credit au intuit de la bun inceput potentialul finantarii acestui segment si au lansat produse specifice sau chiar si-au creat departamente specializate in cofinantare.
Mai multe banci de pe piata romaneasca ofera finantari pentru proiectele cu fonduri europene. Creditele sunt acordate in lei sau in euro, pe o perioada de maximum 15 ani, si pot finanta, in unele cazuri, chiar 100% din valoarea proiectului.
Aproape toate bancile acorda solicitantilor de astfel de finantari perioada de gratie, cuprinsa intre 12 si 36 de luni. Sunt acceptate garantii imobiliare sau reale si, in unele cazuri, garantii emise de Fondul National de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri (FNGCIMM).
Trei credite pentru trei nevoi
In ciuda ofertei vaste promovate de banci, consultantii spun ca produsele de finantare ar trebui sa fie mai complexe, iar pentru a avea o adresabilitate deplina, trebuie sa cuprinda trei componente. Pentru inceput, beneficiarul are nevoie de un credit de investitii care sa acopere necesarul de cofinantare al proiectului, cheltuielile neeligibile si costurile neprevazute, cum ar fi cele de risc valutar.
„Pe masura ce proiectul se implementeaza, beneficiarii fac cunostinta si cu nevoile suplimentare ale acestuia, respectiv nevoia de numerar pe termen scurt si capital de start”, explica Felix Lucutar, managing partner la Agriculture Capital and Engineering.
Tocmai de aceea este bine ca produsul de finantare sa cuprinda si un credit-punte care sa acopere deficitul de cash-flow intre momentul aplicarii pentru un dosar de plata si cel al incasarii efective. De asemenea, este necesar un credit operational pentru acoperirea costurilor primului ciclu de productie. „Recomand beneficiarilor sa negocieze toate cele trei componente de la bun inceput”, atrage atentia Lucutar.
Temperarea creditarii, problema pentru beneficiari
Blocajul de pe piata creditului este cea mai grava problema cu care se confrunta, in prezent, potentialii beneficiari. „Atat proiectele depuse, cat si cele in curs de pregatire au sanse foarte mici sa-si asigure cofinantarea din alte surse decat fondurile proprii sau sponsorizari”, atrage atentia Florin Ilie, expert in fonduri europene. Exista posibilitatea ca cei care primesc raspuns pozitiv la cererea de finantare sa fie obligati sa renunte la fondurile europene. Primele cazuri au aparut deja.
Fond de rezerva
Este bine ca beneficiarii sa isi constituie un fond de rezerva pentru acoperirea costurilor neprevazute. De exemplu, din cauza deprecierii cursului, fondurile aprobate in lei nu mai corespund ratei de cofinantare in euro, de la momentul depunerii cererii.