13 milioane de euro din proiecte SAPARD pentru drumuri comunale sunt bani cu care „baietii destepti” din constructii si-au rotunjit conturile. Lista drumurilor din care s-a furat continua astazi cu noi nume si aceleasi nereguli.
Bataia de joc este si ea aceeasi, caci, cu doar cativa centimetri scurtati din latimea ori grosimea drumului se pot face averi.
Unii au bagat mana in sacul cu bani europeni mai mult: avem pregatite pentru astazi drumuri de trei, patru si cinci metri latime; drumuri fara acostament; drumuri fara nicio urma de tehnologie prevazuta in proiect si, normal, drumuri fara asfalt, unde gropile si-au dat mana spre unire la fel ca organizatorii licitatiilor, firmele constructoare, politicienii, Agentia de Plati pentru Dezvoltare Rurala si Pescuit si Inspectoratul de Stat in Constructii.
Deloc jenati sunt insa constructorii, mandri nevoie mare ca au pus umarul la dezvoltarea zonei rurale din judet.
In viziunea lor, acest lucru presupune drumuri proaste, care au termene de garantie egale cu ale electrocasnicelor.
Se adauga clasicul furt la latime – cate cinci centimetri de fiecare parte a partii carosabile (care si-a permis a furat si mai mult, pana la doi metri – si sunt destui!), un alt furt clasic la compozitie, identificarea locatiei in care este cazat inspectorul SAPARD, mentinerea legaturii cu acesta de catre constructor – iata ingredientele necesare si obligatorii intr-o afacere de succes in domeniul constructiilor de drumuri! Interesant este ca, pe masura ce contractele au curs, actori din toate partidele au gustat din beneficiile unui contract cu statul.
Si mai interesant este faptul ca in timp ce porcariile contructorilor ieseau la iveala, acestia continuau sa castige licitatii si sa execute lucrari de proasta calitate.
Actorii de azi
Cine a spus ca trebuie sa te murdaresti de smoala? Trebuie doar sa fii baiat destept! Exact asa cum s-au dovedit a fi administratorii firmelor Corevas SA, Antrecons ID, din Vaslui, Ceracons, Ecoloc si Geli, din Husi, Moldova si Nova Construct, din Iasi, Consint si Constructii Consult, din Barlad. Patronii acestor firme sunt adevaratii campioni ai eficientei in afaceri cu bani europeni!
Fiecare firma este administrata de persoane si familii adanc implicate politic ori administrativ: Albert Romila – sotul grefierului sef de la Judecatoria Husi (Simona Romila), Dan Ganea – un apropiat al lui Dan Marian (deputat PNL), Constantin Constantinescu (primar la Barlad – PSD), Ioan Ciomaga (fost consilier PD la Husi), Ioan Ciupilan (primar la Husi – PSD) si Gavrilescu Florian (consilier local PSD Husi), Nicoleta Bordeianu (sotia deputatului PNL Dan Bordeianu), Dorin Ilisei (vicepresedinte al Camerei de Comert, Industrie si Agricultura Vaslui), dar si protejati ai pesedistilor ieseni – fratii Panaite, respectiv familia Simionescu. Cu totii au un numitor comun: sunt baieti destepti.
Premii pentru neperformanta
Castigator la premiul „Multi bani, lucrare proasta” sunt astazi firmele Ecoloc Husi si Moldotrans Auto Iasi. Prima firma este copilul familiei Bordeianu – el deputat PNL, ea – administrator si actionar. Cea de-a doua firma este controlata de fratii Panaite, protejatii politicienilor pesedisti din Iasi, care le-au asigurat acestora contracte grase cu statul roman.
Una dintre cele mai mari lovituri date statului a avut loc la Bucium SA Iasi, la inceputul anilor 2000. Acest lucru nu a impiedicat insa firma ieseana, in cardasie cu cea a viitorului deputat Bordeianu, sa castige o licitatie pentru drumul SAPARD din Dimitrie Cantemir. Cele doua firme au lucrat aici trei drumuri.
Pentru 8,2 kilometri de toata jena, au primit suma de 926.065,49 euro. In urma lor au ramas trei drumuri pline de hartoape (stricate de pe cand lucrarile nu erau finalizate), pentru care nu s-a respectat grosimea covorului asfaltic, nu s-au construit rigole si nici acostamente.
Viceprimarul din Dimitrie Cantemir – Antohi Ioan – spune ca nu a fost de acord cu semnarea receptiei lucrarii: „Drumul spre Grumezoaia s-a stricat de pe cand nici nu era gata. Eu nici nu am vrut ca acest drum sa fie introdus in obiectul de inventar al primariei. De la Plotonesti la Urlati nu exista rigole. Peste tot au aparut gropi. Spre manastire nu incap doua masini mici, una pe langa alta”.
Am fost sa verificam si totul se confirma, iar de la Grumezoaia si pana la manastirea din apropiere, drumul comunal are o latime de trei metri, cu indulgenta.
Asta desi in conditiile general-acceptate in Romania, ca si in Uniunea Europeana, un drum comunal trebuie sa aiba minimum 5,5 metri latime (suprafata carosabila), la care se adauga acostamente de o parte si de alta de cel putin 0,75 metri, de unde rezulta o latime minima a platformei de sapte metri.
Primarul din Dimitrie Cantemir apara lucrarea si sustine ca Uniunea Europeana suporta cheltuielile pentru astfel de drumuri, daca asa scrie in proiect! Ciudat lucru, mai ales datorita faptului ca alte drumuri din judet, construite respectand latimile minime, au costat aproximativ la fel.
Iata insa ce spune primarul Viorel Florea: „Drumul a fost facut asa cum scrie in proiect! Iar spre manastire, drumul are latimea de trei metri tocmai pentru ca s-a respectat proiectul”.
Un drum din apropiere, la Padureni, construit de firma Ecoloc Husi, a fost mult mai bine realizat si se prezinta bine si astazi. Ecoloc a primit 412.000 de euro pentru 4,12 kilometri de drum corespunzator proiectului.
La Stanilesti in schimb, firma Geli, a primarului din Husi – Ioan Ciupilan si a consilierului PSD Florian Gavrilescu (cel care si administreaza acum afacerea), si-a bagat picioarele. Drumului terminat in 2005 ii lipsesc ceva centimetri din latime. Vreo 40!
Si desi cei care au prins lucrarea s-au obligat la largirea drumului, incepand candva sa taie copacii de pe marginea soselei tocmai pentru a face loc unui drum normal, acest lucru nu s-a mai intamplat niciodata.
Ba mai mult, niciun podet de pe toata lungimea acestui drum nu are radiere de beton, asa cum este prevazut in proiect. Si ca totul sa fie frumos in cea mai buna dintre lumile posibile pentru un constructor, nici drumurile adiacente nu sunt pietruite pe distanta minima obligatorie de 50 de metri. Si acest lucru s-a promis, dar nu s-a mai facut.
In schimbul acestei lucrari, cu sprijinul unor „ochi inchisi”, firma pesedistilor huseni si-a luat angajamentul de a pietrui drumul spre biserica din Pogonesti, dar nici acest lucru nu s-a mai intamplat. Chiar si asa, receptia finala a lucrarii a fost semnata de beneficiar in 2007 si nimeni nu a mai spus nimic.
Alte tunuri ale oamenilor politici
La Puiesti, drumul din centrul de comuna in Cetatuia a fost construit de firmele Consint si Constructii Consult, din Barlad. Consint SA este condusa de Dan Ganea, un prieten de afaceri de-al lui Dan Marian (deputat PNL), in timp ce Constructii Consult este controlata in proportie de 75% de primarul din Barlad, Constantin Constantinescu.
Managerul afacerii primarului este Cristina Andrei, care detine 25% din actiuni. Si aici lucrurile stau prost, foarte prost, iar beneficiarul lucrarii, Primaria Puiesti, nu indrazneste sa ia masuri. Drumul este foarte stricat si vizibil ingustat in afara localitatilor.
Mult mai la nord, la Pungesti, Compania Nova Construct, detinuta de familia Simionescu, din Iasi, apropiata atat PSD, cat si PNL – in functie de culoarea guvernarii – a executat o lucrare apeland la aceleasi tertipuri, de dragul sumei de 973.206 euro pentru 8,84 kilometri de drum care se ingusteaza in afara localitatilor cu un metru si jumatate si care este plin de gropi.
Cine vrea senzatii cu adevarat puternice poate parcurge drumul de la Crasna la Gura Albesti. Acolo, pentru patru kilometri de ceva nedefinit, s-au platit 525.386 de euro. Lucrarea a apartinut Ceracons Husi, firma a husenilor Eugen Ludovic Capraru si Albert Romila (sotul grefierului sef de la Judecatoria Husi).
Primarul comunei Albesti, Monica Amancei, isi exprima indignarea fata de lucrarile executate aici: „Numai cine nu a vrut nu a furat in timpul constructiei acestui drum. Despre stare, ce sa va spun? Se vede cu ochiul liber. E prost, foarte prost, s-a stricat de tot. Si domnul Mihalachi a fost pe acest drum si s-a crucit”.
La Pochidia, alt drum terminat. Terminat o data in 2005 si terminat in zilele noastre, cand nu a mai ramas mare lucru din el. Colosul Moldova Iasi a incasat pentru noua kilometri 814.721 de euro.
Voroda Neculai – viceprimarul din Pochidia, este si el revoltat: „Nu suntem multumiti de cum arata, drumul e macinat, s-au facut gropi. Am cerut bani la Consiliul Judetean pentru a repara acest drum, dar am fost refuzati”.
La Botesti, un drum SAPARD nu sufera la capitolul calitate, ci la cantitate. Viacons Rutier Husi – firma fostului consilier PD Ioan Ciomaga – a incasat pentru sapte kilometri 788.000 de euro, dar fara a respecta latimea partii carosabile si a acostamentului.
Drumuri de mers cu bicicleta
Banii europeni, cand nu s-au furat, s-au cheltuit aiurea. Este cazul a trei drumuri a caror intretinere, si daca este executata, nu poate tine pasul cu ritmul degradarii. A se vedea drumurile SAPARD din Lipovat, Hoceni si Stefan cel Mare, in cazul carora s-a apelat la o solutie proasta – macadamul semipenetrat, desi banii platiti au echivalat, raportat la lungime, cu drumuri care arata foarte bine si in prezent.
Antrecons ID, firma lui Dorin Ilisei (vicepresedintele Camerei de Comert, Industrie si Agricultura Vaslui), a incasat de la Lipovat 650.000 de euro pentru asfaltarea unui drum de sase kilometri care este in totalitate decopertat la cinci ani de la darea in folosinta.
Aceeasi tehnica a fost aplicata si la Stefan cel Mare (drum de 4,6 kilometri, in valoare de 665.801 euro, construit de Corevas), unde intretinerea sustinuta face ca soseaua sa arate ceva mai bine, precum si la Hoceni (900.000 de euro pentru 10 kilometri de drum construit de SC Geli Husi), unde primarul Vasile Tabara nu se sfieste sa spuna ca a mai redus din grosimea drumului pentru a-l face mai lung: „Inainte de constructia acestui drum, se circula foarte greu in zona.
Ce-i drept, starea actuala a drumului nu este tocmai satisfacatoare, dar trebuie sa fim multumiti si cu atat. In plus, drumul a fost circulat si de masini cu tonaj greu”.
Mihai Moraru – viceprimarul din Stefan cel Mare – adopta acelasi ton al „multumirii si cu atat”: „Fata de ce era, drumul e bun. Pacat insa de solutia la care s-a apelat, drumul trebuie acum intretinut. Dar nu pot sa spun ca sunt multumit de modul in care acest drum arata”.
Sa intelegem deci ca s-au cheltuit bani grei pentru niste drumuri care nu rezista decat traficului cu bicicleta.
Replica unor proiecte reusite
Singurele patru drumuri SAPARD care arata bine in continuare se gasesc la Banca, Miclesti, Solesti si Padureni. Ce au in comun aceste proiecte?
Faptul ca primarii au urmarit indeaproape fiecare pas al constructorului, dupa cum singuri sustin, au avut curajul sa intoarca masinile cu bitum atunci cand constructorul se grabea sa termine lucrarea nerespectand tehnica de lucru, nu au lasat constructorii sa-si faca de cap si, in ansamblu, nu si-au lasat comunitatile inselate.
In cazul acestor drumuri, constructorii si-au meritat cu adevarat banii: Corevas Vaslui (lucrarile de la Solesti si Miclesti), West Star Iasi (Banca) si Ecoloc Husi, care a preluat contractul de la Corevas (Padureni).
Ar trebui totusi, inainte de a incheia aceasta ancheta, sa amintim spusele directorului APDRP Iasi – Eugen Ticau, cu ocazia unui control efectuat in 2005 chiar la aceste drumuri: „Asa ceva ca la Albesti si Plotonesti nu am vazut nicaieri. Este o mare bataie de joc. Nu pot sa cred! Drum de un milion de euro dat in folosinta acum sapte-opt luni, iar acum arata ca vai de el” sau, si mai amenintator: „Cuvintele sint de prisos.
La Albesti si Plotonesti nici nu-ti dai seama ca au fost modernizate drumurile recent, cu bani grei. Pot sa spun ca la Albesti va curge sange. Vinovati sunt si primarii, si cei din comisiile de receptie, si persoana de la Inspectia de Stat in Constructii care si-a pus stampila pe receptie”.
S-a referit atunci la drumurile care aratau foarte prost la mai putin de 10 luni de la finalizarea lucrarilor. Intre timp, primarii au inceput sa vorbeasca de nereguli si mai mari. Dar nimeni nu a patit nimic. Noi nu ne dorim sa curga sange, ci doar niste anchete din partea autoritatilor.
Tiberiu Craescu, seful Inspectoratului de Stat in Constructii Vaslui, si-a delimitat net institutia de subiect: „Aceste lucrari sunt vechi, de cinci-sase ani. Cum v-ati astepta sa arate aceste drumuri daca nu au fost intretinute?
Daca intr-adevar exista aceste nereguli, consider ca macar o institutie a statului ar trebui sa se autosesizeze. Cheia este insa la beneficiari, adica la primari, care se pot adresa justitiei”.
Ne intrebam insa cum ar putea deranja niste primari „micile” prietenii de afaceri ale superiorilor din partide. In purul stil romanesc al ascunderii gunoiului sub pres, probabil ca aceiasi constructori vor primi in continuare contracte, de data aceasta pentru reabilitarea unor drumuri cu termenul de valabilitate redus.