Proiectul drumul de centura care a invrajbit bistritenii din pricina locatiei alese de proiectant, nu se afla in planurile de investitii pentru 2010 ale Companiei Nationale de Drumuri si Autostrazi (CNADR). Cel putin asa reiese dintr-o informare de presa a CNADR privind proiectele de variante ocolitoare finantate in acest an.
Compania a solicitat finantare doar pentru 11 variante de drumuri ocolitoare, intre care Suceava Oradea, Lugoj, Caransebes, Bucuresti Nord si Sud (trei centuri), Ploiesti Vest, Cluj Est, Iasi si Timisoara. Iar lucrarile la aceste tronsoane de drum vor fi realizate doar in conditiile in care CNADMR-ului i se va acorda bugetul solicitat, care este cu 88% mai mare decat cel din 2009, au precizat oficialii companiei in aceeasi informare.
Proiectul Centurii de Sud , controverse pe toata linia
Sc Iptana Bucuresti a aparut in aceasta toamna la Bistrita cu un studiu de fezabilitate a unei centuri de sud care a starnit un adevarat scandal si nu a primit autorizatie de mediu de la Agentia de Protectie a Mediului(APM). Dupa ce sute de bistriteni cu case in zona care ar fi urmat sa fie strabatuta de centura au protestat la APM, oficialii i-au pus pe proiectanti sa refaca studiul si i-au chemat in ianuarie pentru un eventual aviz de mediu.
„Nu cred ca se va mai face in zona aceea soseaua. De altfel intr-o discutie cu secretarul de stat de la Ministerul Dezvoltarii, bistriteanul Ioan Andreica, am aflat ca se va cere un amplasament, tot in zona de sud, care sa nu treaca deloc prin oras”, a precizat Ioan Muresan, directorul interimar de la Agentia de Protectie a Mediului Bistrita-Nasaud.
Primarul Bistritei, Ovidiu Cretu crede insa ca protestele au influentat stergerea Bistritei de la proiectele de investitii:
„Oficial nu ni s-a comunicat nimic insa daca investitia nu se va mai face, de vina este si publicitatea negativa care s-a facut”, crede primarul.
Centura Bistritei a ramas doar pe site
Site-ul CNADR pastreaza proiectul variantei ocolitoare a Bistritie care ar trebui sa demareze in 2010 si sa se finalizeze in 2012. Potrivit site-ului, neactualizat insa de la finele anului 2008, investitia, care ar urma sa fie finantata din fonduri structurale ar costa 20 de milioane de euro.
