Presedintele CJ Braila, Gheorghe Bunea Stancu, spune ca, desi isi doreste foarte mult sa introduca lacasul de cult pe un proiect pentru reabilitare cu fonduri europene, Comunitatea Elena nu isi da acceptul pentru a trece imobilul in administrarea CJ, pe perioada restaurarii.
„Am purtat discutii cu ei si cu Luminita Mihailov de la Agentia de Dezvoltare Regionala Sud-Est. Avem bani, avem posibilitatea de a face un proiect. Probabil ca daca vine un cutremur vor cere ajutor pentru ca s-a distrus biserica”, a comentat suparat seful CJ.
„Biserica a fost si va ramane greceasca”
Haralambie Caravia, reprezentantul Comunitatii Elene, spune ca este de acord cu reabilitarea, cu conditia sa nu fie afectat dreptul de proprietate al comunitatii.
Caravia a mai spus ca, desi exista doua sentinte judecatoresti in favoarea comunitatii, litigiul nu este nici pe de parte incheiat, pentru ca procesul a ajuns la inalta Curte de Casatie si Justitie.
Presedintele CJ spune ca in perioada in care se poate face reabilitarea imobilului, litigiul poate continua in instanta, nefiind afectat in niciun fel dreptul de proprietate.
„Dupa reabilitare, imobilul va reveni proprietarului de drept, cel desemnat de instanta”, a subliniat Stancu.
In plus, seful CJ spune ca iPS Casian ii impartaseste idea. „IPS Casian este de acord cu noi. Am vorbit cu domnul Caravia care a spus ca pentru acest an au un program pe care-l vor incepe acolo. Se poate face ceva foarte frumos, daca se doreste”, a precizat presedintele CJ.
Haralambie Caravia sustine ca exista doua surse de finantare pentru reabilitarea lacasului de cult dar ca, din pacate, ambele sunt blocate din pricina litigiului.
„Este vorba de programul de finantari nerambursabile al Ministerului de Externe Grec – HIPERB, accesat inca din 2006, si de finantarea prin fonduri europene accesate de CJ”, a spus Caravia.
Reprezentantul grecilor braileni spera ca litigiul sa se incheie odata pentru totdeauna si ca lacasul sa ramana un simbol al tolerantei si al maretiei orasului dunarean.
„Biserica a fost si va ramane greceasca si, asa cum a fost dintotdeauna, parte din trupul Bisericii Ortodoxe Romane, canonic si ierarhic, fiind un exemplu al tolerantei si al iubirii dintre romani si greci”, a concluzionat Caravia.