Sute de locuitori din Olt si din Dolj stau de doua nopti cu ochii pe apele Dunarii care cresc din ora in ora. Fluviul a ajuns deja in gradinile lor, iar disperarea oamenilor este la limita. Se gandesc la ultimele inundatii care au avut loc in 2006, cand Dunarea a venit la fel de mare si le-a inundat casele si gospodariile.
In lipsa unui dig care sa ii apere de apele Dunarii care se revarsa in fiecare primavara, oamenii si-au inconjurat gospodariile cu saci de nisip.
Satenii din Garcov, judetul Olt, sunt nemultumiti ca an de an Dunarea isi ia tributul, inunda pasunile si culturile agricole si ajunge pana la marginea satului. Autoritatile nu iau insa nicio masura.
„Este o investitie mare si o comisie speciala trebuie sa analizeze situatia dupa retragerea apelor. Digul va trebui sa apere toate localitatile din Lunca Dunarii”, a explicat Leonid Moisiu, prefectul judetului Olt.
Si la Corabia apele Dunarii au inundat faleza si portul, dar si o fabrica dezafectata de cherestea.
Promisiuni nerespectate
Inundatiile se repeta an de an, insa autoritatile par sa nu invete niciodata nimic din aceasta experienta. Doar Banatul le da clasa tuturor. Dupa ce apele Timisului si Barzavei s-au revarsat in 2005, drumurile, calea ferata, dar si malurile rupte de ape si digurile distruse au fost refacute in totalitate. In plus, s-au consolidat malurile raurilor pentru prevenirea revarsarilor de ape.
In celelalte zone ale tarii insa, nimic! Doar peticiri ici si colo! in Galati, dupa inundatiile din 2005, digurile rupte au fost carpite cu pamant, iar proiectele privind transformarea unei parti din Lunca Siretului in zona inundabila in caz de forta majora au fost abandonate repede.
O noua rupere de nori poate repeta oricand catastrofa din 2005. Doi ani mai tarziu, un paraias inunda Tecuciul. Proiectele de regularizare a albiei Tecucelului s-au blocat din lipsa de fonduri.
In 2006, 16 sate doljene de la Dunare au fost devastate de revarsarea fluviului. Judetul a fost, practic, cel mai afectat de inundatii. Trei dintre bresele create in dig au fost astupate. A mai ramas una singura, suficient insa ca Dunarea sa isi faca din nou loc si sa se indrepte acum catre cateva case din zona.
Cea mai afectata localitate a fost Rast, motiv pentru care autoritatile au decis atunci stramutarea localitatii la sase kilometri de vechea localitate.
Radauti Prut, expus viiturilor
In iulie 2008, apele Prutului au acoperit complet localitatile Baranca si Radauti Prut. Pentru a preintampina viitoarele inundatii, reprezentantii Guvernului au promis ca vor ridica si un dig de aparare de zece kilometri care sa protejeze localitatile de pe malul Prutului. Construirea digului a ramas doar o promisiune.
Promisiuni dupa viituri
2005: Inundatii in Banat, Oltenia, Muntenia si Moldova. in zona Vrancea – Galati, digurile rupte au fost carpite cu pamant. Proiectele privind transformarea unei parti de Lunca Siretului in zona inundabila in caz de forta majora au fost abandonate.
In jurul localitatii tulcene Tudor Vladimirescu au fost construite diguri de aparare dupa ce suburbia orasului a fost acoperita de ape. Judetele Timis si Caras-Severin au fost grav afectate. Dupa aceste inundatii, s-a refacut toata infrastructura si s-au consolidat malurile pe Timis si Barzava.
2006: Cea mai afectata a fost Lunca Dunarii. O bresa aparuta in dig in dreptul localitatii Desa nu a fost acoperita. Lucrarile ar fi costat 30 de milioane de lei.
2008: Au fost inundatii serioase in nordul Moldovei si in nordul Transilvaniei. Nu mai putin de 30 de milioane de lei au fost cheltuite pentru securizarea Maramuresului in fata puhoaielor. Digul promis pe malul Prutului nu s-a mai construit.
„S-a construit mult in zone inundabile”
Romania s-a luptat cu viiturile aproape in fiecare an in ultima vreme. Cu toate acestea, autoritatile au facut mult prea putin pentru preintampinarea riscului de inundatii pe termen lung.
Inca din 2007, Romania putea accesa fonduri europene in valoare de 270 de milioane de euro pentru prevenirea riscului de inundatii prin Axa 5 din Programul Operational Sectorial de Mediu, al carei unic beneficiar este Administratia Nationala „Apele Romane” (ANAR). Nu s-a luat pana acum niciun ban.
Casa, apoi autorizatia
O mare problema in momentul de fata o pun constructiile ridicate in zonele inundabile. „Case construite in zone inundabile exista peste tot in Romania. Este practic un fenomen”, a spus Ana-Maria Tanase, purtator de cuvant la ANAR.
Pana acum, avizul de gospodarire a apelor era unul consultativ, de care romanii care-si construiau case nu prea tineau cont.
„«Apele Romane» nu dadea niciodata aviz de gospodarire a apelor in zone inundabile, dar oamenii isi construiau intai casele si abia apoi mergeau sa ceara avizele si autorizatia de constructie”, a mai spus Ana-Maria Tanase. De anul acesta insa, cei care vor sa-si construiasca locuinte trebuie, in mod obligatoriu, sa obtina inainte de toate un aviz de gospodarire a apelor.
Harti de risc
Pe de alta parte, abia in anii viitori se vor realiza si harti cu capacitate de prognoza, astfel incat sa fie cunoscute cu exactitate zonele cele mai expuse riscului de a fi inundate. Acum, evaluarile se fac dupa datele istorice.
Pana anul viitor trebuie realizata evaluarea preliminara a riscului de inundatii. Aceasta inseamna harti si identificarea zonelor cu potential semnificativ al riscului de viituri. Pana in 2013 vor trebui realizate si hartile de risc de inundatii. Acestea vor avea capacitatea de a indica efectele inundatiilor, cum ar fi zonele de evacuare a populatiei sau zonele cu potential inundabil, unde oamenii nu trebuie sa-si construiasca locuinte.