Reforma judiciara a inregistrat rezultate modeste, iar, in ceea ce priveste situatia dificila a resurselor umane din sistemul judiciar, nu s-a observat nicio imbunatatire efectiva, capacitatea sistemului judiciar fiind in continuare pusa la incercare printr-o pierdere neta de personal.
Din cauza perioadei electorale din a doua jumatate a anului trecut, s-a amanat dezbaterea in Parlament a proiectelor de lege privind Codul de procedura civila si Codul de procedura penala.
Romania continua sa adopte masuri menite sa amelioreze consecventa jurisprudentei; cu toate acestea, nu s-a procedat inca la publicarea generala si continua a tuturor hotararilor judecatoresti.
Au fost lansate, in schimb, alte initiative menite sa sporeasca eficienta procedurilor judecatoresti printr-o mai buna repartizare a volumului de munca al judecatorilor si prin transferarea sarcinilor administrative functionarilor din sistemul judiciar, insa deocamdata nu au putut fi inregistrate rezultate concrete in acest sens.
In ceea ce priveste lupta impotriva coruptiei, raportul apreciaza rezultatele inregistrate de Directia Nationala Anticoruptie privind investigarea si judecarea cazurilor de coruptie la nivel inalt, rezultate care sunt in continuare convingatoare, si observa o consolidare continua a rezultatelor inregistrate de Agentia Nationala de Integritate in urmarirea administrativa a incompatibilitatilor, a conflictelor de interese si a averilor nejustificate.
Datele privind masurile luate in vederea combaterii coruptiei la nivel local arata o crestere semnificativa a activitatii desfasurate de organele locale de urmarire penala.
Ca raspuns la recomandarile formulate de Comisie, Romania a intreprins cateva masuri menite sa consolideze coordonarea si monitorizarea strategiei nationale anticoruptie pentru sectoarele vulnerabile si pentru administratia publica locala. In prezent, practicienii din domeniul juridic poarta discutii referitoare la un prim proiect al unui ghid destinat instantelor, care sa imbunatateasca consecventa, proportionalitatea si caracterul disuasiv al sanctiunilor aplicate in cazurile de coruptie.
Cu toate acestea, intarzierile continue legate de judecarea cazurilor de coruptie la nivel inalt, la care se adauga inconsecventa si clementa de care dau dovada instantele in ceea ce priveste sanctiunile impuse, reprezinta in continuare provocari majore pentru Romania.
Care sunt urmatoarele etape?
Comisia solicita Romaniei sa confere o importanta nationala stabilirii unei cooperari stranse si constructive intre diversii actori politici si sistemul juridic pentru a sprijini reformele necesare. Romania trebuie sa isi intensifice, in special, eforturile menite sa asigure adoptarea rapida a proiectelor privind Codul de procedura civila si Codul de procedura penala, precum si legislatia de punere in aplicare si studiile de impact care se impun.
Comisia va continua sa acorde sprijin Romaniei in acest sens si va prezenta, in vara acestui an, o noua evaluare aprofundata a progreselor inregistrate.
Care sunt cele patru obiective de referinta stabilite pentru Romania?
In cadrul mecanismului de cooperare si verificare au fost stabilite, pentru Romania, urmatoarele obiective de referinta:
1. asigurarea unei transparente si eficiente sporite a actului de justitie, in special prin consolidarea capacitatii si a raspunderii Consiliului Superior al Magistraturii. Raportarea si monitorizarea impactului noului Cod de procedura civila si a noului Cod de procedura penala;
2. infiintarea, dupa cum a fost prevazut, a unei agentii de integritate cu responsabilitati legate de verificarea averii, a incompatibilitatilor si a potentialelor conflicte de interese, care sa emita hotarari cu caracter obligatoriu pe baza carora sa se poata aplica sanctiuni cu caracter disuasiv;
3. pe baza progreselor inregistrate pana in prezent, continuarea realizarii unor anchete profesionale si impartiale pentru sesizarea cazurilor de coruptie la nivel inalt;
4. adoptarea unor masuri suplimentare de prevenire si de lupta impotriva coruptiei, in special in cadrul administratiei locale.