Conteaza mult si lipsa banilor si a unor mecanisme care sa faciliteze intilnirea persoanelor cu idei cu oamenii care detin resurse financiare. Dar cel mai mult cintaresc orgoliul si faptul ca inventatorii se agata de niste iluzii. O spun voci chiar din rindul acestora.
Saptamina viitoare, pe 26 aprilie, inventatorii sarbatoresc Ziua Mondiala a Proprietatii Intelectuale. Unii dintre cercetatorii ieseni vor marca aceasta zi prin medaliile si diplomele obtinute la Saloanele de Inventica, altii prin cifra de afaceri a firmelor pe care le-au creat pentru a-si materializa descoperirile.
La Iasi isi desfasoara activitatea o serie de intreprinderi private, care au aparut din necesitatea de implementare a inventiilor si care lucreaza in acest regim. Unul dintre cercetatorii ieseni care au hotarit sa devina „patronii” propriilor inventii este Constantin Chirita, director la „Hydramold”, unul dintre inventatorii care au descoperit si secretul afacerilor.
Reteta acestuia este foarte simpla, „inventiile mele sint pentru oameni, le proiectez cu gindul la ei, la cerintele pietei”, spune el. Aceasta este diferenta dintre Constantin Chirita si alti inventatori „de parada” care „creeaza iluzii”, spune el, si ale caror descoperiri ramin la etapa de brevet din cauza orgoliilor.
De partea cealalta sint inventatorii ale caror idei au ramas in laborator in slujba tinerilor. Dan Cascaval, profesor la Faculatatea de Chimie din cadrul UTI, crede ca inventatorii au o misiune speciala, si anume aceea de a crea, unii creeaza pentru piata, iar altii pentru stiinta si educatia tinerilor.
Problema cu fondurile europene
„Iasul este de mai bine de 40 de ani lider la acordarea brevetelor de inventie”, a declarat Boris Plahteanu, directorul Institutului National de Inventica. Putine dintre acestea ajung sa fie insa implementate in industrie si sa intre pe piata. „Investitiile in inventii se fac fie cu ajutor de la stat, fie de la mediul privat. Niciodata nu se poate spune daca o inventie va avea sau nu succes. Ca o inventie sa ajunga macar la nivelul de prototip, este nevoie ca cercetatorul sa-si aduca produsul la performanta, sa scoata untul din el. Daca veriga aceasta care se cheama realizarea prototipului nu poate fi facuta, atunci o inventie ramine pe hirtie”, a declarat Plahteanu.
Inventatorul a precizat ca ideile cercetatorilor trebuie preluate de marea industrie, insa in momentul de fata, in Iasi, nu sint firme mari care sa preia aceste inventii. Solutia este ca inventatorii sa-si deschida propriile firme pentru a-si materializa decoperirile. O alta alternativa sint fondurile europene, insa accesarea acestora este ingreunata de birocratie.
„Fondurile europene functioneaza dupa un principiu care este greu de atins pentru un inventator. Astfel, cercetatorul trebuie sa faca toate cheltuielile si apoi Uniunea Europeana le deconteaza. Noi am facut un calcul si am ajuns la concluzia ca este nevoie de aproximativ 45 de mii de euro pentru a incepe sa functioneze rotita si apoi sa faci decontarile. Multi dintre inventatori nu au insa acesti bani”, a precizat Boris Plahteanu.
Mai nou, a fost introdus si conceputul de Tirg de Inventii, unde cercetatorii se intilnesc cu firmele private, pentru a incheia contracte de colaborare, dar si pentru a-si vinde ideile. Boris Plahteanu a declarat ca astfel de situatii fericite de „dialog” cu mediul de afaceri sint putine si ca singurele colaborari incheiate in cadrul acestor tirguri sint cu centre de cercetare din alte judete. „In mediul de afaceri trebuie sa se nasca alti patroni, sau sa se trezeasca cei prezenti ca lucrurile trebuie sa mearga altfel”, a declarat Boris Plahteanu.
Mai multe detalii: www.ziaruldeiasi.ro.