Societatile mici creeaza 85% din locurile de munca noi

locuri de munca, IMM-uri

In timpul acestei perioade, rata neta de ocupare a fortei de munca in cadrul economiei intreprinderilor din UE a crescut substantial cu un numar mediu de 1,1 milioane de locuri noi de munca in fiecare an. Acestea sunt rezultatele principale ale unui studiu care a abordat contributia esentiala a IMM-urilor la crearea de locuri de munca, prezentat astazi de Comisia Europeana.

Cresterea gradului de ocupare a fortei de munca de 1% pe an pentru IMM-uri a fost mai mare decat cea de 0,5% constatata in cazul intreprinderilor mari. Sectorul comercial reprezinta o exceptie evidenta, deoarece gradul de ocupare a fortei de munca pentru IMM-uri a crescut cu 0,7% pe an, fata de 2,2% in cazul intreprinderilor mari. Acest fapt are drept cauza dezvoltarea puternica a marilor intreprinderi de comert, in special in sectorul vanzarilor, intretinerii si reparatiilor de autovehicule.

In cadrul categoriei de marime a IMM-urilor, microintreprinderile (cu mai putin de 10 angajati), avand o cota de 58%, sunt responsabile pentru cea mai mare proportie din cresterea totala neta a ocuparii fortei de munca in economia intreprinderilor.

In al doilea rand, societatile noi (care au mai putin de cinci ani) sunt responsabile pentru o majoritate coplesitoare din numarul noilor locuri de munca. intreprinderile noi care isi desfasoara activitatea in domeniul serviciilor pentru intreprinderi au creat mai mult decat un sfert (27%) din totalul noilor locuri de munca, in vreme ce intreprinderile noi din sectorul transporturilor si comunicatiilor au contribuit mai putin (6%).

Efectele principale ale crizei: intreprinderile mai mici raporteaza efecte negative mai des

Potrivit rezultatelor studiului, criza economica si-a pus amprenta asupra intreprinderilor indiferent de dimensiuni, microintreprinderile fiind in mod special vulnerabile. Ca rezultat al crizei economice din anii 2009-2010, numarul de locuri de munca din sectorul IMM a scazut in medie cu 2,4% pe an, fata de 0,95% pe an in sectorul intreprinderilor mari. Evolutia ocuparii fortei de munca a fost inca negativa in 2010, dar asteptarile pentru anul 2011 se imbunatateau la data efectuarii studiului. Proportia societatilor care se asteptau sa concedieze angajati in 2011 era mai mica decat proportia societatilor care au concediat efectiv angajati in 2010.

Pe langa efectele ce privesc ocuparea fortei de munca, de departe cel mai important efect negativ al crizei asupra intreprinderilor este declinul general al cererii totale pentru produsele si serviciile lor (mentionat de 62% dintre societati), urmat de prelungirea termenelor de efectuare a platilor de catre clienti (mentionat de 48% dintre societati) si, in cele din urma, lipsa capitalului circulant, care a afectat 31% dintre respondenti.

Capacitatea de inovare este o arma impotriva crizei

Inovarea pare sa aiba un efect pozitiv: intreprinderile care inoveaza, precum si intreprinderile din tari mai inovatoare, raporteaza mai des cresteri ale gradului de ocupare a fortei de munca si au rate mai ridicate de crestere a ocuparii fortei de munca.

Studiul subliniaza ca IMM-urile sau societatile inovatoare care isi desfasoara activitatea in economii mai inovatoare au suferit mai putin de pe urma crizei economice. De exemplu, in vreme ce scaderea cererii globale este mentionata de 70% dintre intreprinderi in tari care sunt considerate inovatori modesti, numarul corespondent este de 45% in tarile care sunt considerate lideri in domeniul inovarii.

Calitatea locurilor de munca in IMM-uri

Studiul distinge doua aspecte principale: calitatea locului de munca si calitatea muncii. in medie, este adevarat ca locurile de munca in intreprinderile mici sunt mai putin productive, mai slab remunerate si mai putin sindicalizate decat locurile de munca in intreprinderi mari. Cu toate acestea, microintreprinderile sustin ca detin un avantaj competitiv fata de concurenti in ceea ce priveste aspectele „soft” ale politicii de resurse umane a unei intreprinderi: mediul de lucru, echilibrul intre viata profesionala si viata privata, programul de lucru.

Sursa: Comisia Europeana

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

scroll to top