In raportul din 2005 Comisia Europeana a concluzionat ca Romania continua sa indeplineasca criteriul de economie de piata functionala si ca implementarea profunda a programului de reforme structurale ar trebui sa permita Romaniei sa faca fata presiunii competitive si fortelor de pe piata Uniunii. Romania si-a mentinut stabilitatea macroeconomica, chiar daca politica s-a dovedit a fi imprudenta si a ridicat ingrijorari cu privire la durabilitatea unor recente masuri de stabilizare. Romania a continuat sa implementeze programul de reforme structurale, chiar daca nu destul de profund in unele domenii.
In 2005, PIB-ul a crescut cu 4,1 la suta, comparativ cu 8,4 la suta in 2004. Aceasta incetinire a fost cauzata de o scadere cu 14 la suta a productiei agricole generata de inundatii si de o reducere a cresterii productiei industriale din cauza lipsei de competitivitate. Cererea interna a ramas puternica si a persistat un dezechilibru extern substantial deoarece exporturile nete au avut o contributie negativa de 5 la suta la cresterea PIB. in a doua jumatate a lui 2005 exporturile au crescut si investitiile s-au dezvoltat. Deficitul comercial si deficitul de cont curent au ajuns la 9,9 la suta si, respectiv, 8,7 la suta din PIB in 2005. Afluxul net de investitii straine directe a ramas la un nivel ridicat de 6,6 la suta din PIB. Pe piata fortei de munca s-au inregistrat putine imbunatatiri, iar rata somajului in randul tinerilor si pe termen lung a crescut.
In ceea ce priveste stabilitatea macroeconomica, raportul din 2005 a concluzionat ca trebuie acordata prioritate restabilirii unei politici fiscale prudente si a unei politici prudente in domeniul salariilor din sectorul bugetar. De la raportul din octombrie 2005, s-au inregistrat unele progrese.
Procesul de dezinflatie se mentine accelerat in 2006. Banca centrala a dus rata de politica monetara la 1 la suta, ceea ce a contribuit la intarirea conditiilor monetare si a semnalat prioritatea dezinflatiei. Deficitul general guvernamental a scazut la 0,8 la suta din PIB in 2005 datorita platii unor dobanzi reduse, cresterii veniturilor din taxe indirecte si cheltuirea restransa de capital. Bugetul pe 2006 reflecta o focalizare pe o politica fiscala mai prudenta si pe o politica mai restrictiva in domeniul salariilor din sectorul bugetar. Salariul minim a crescut cu 6,5 la suta.
Totusi, mai sunt unele chestiuni importante care trebuie rezolvate. Banca centrala se asteapta sa rateze tinta de inflatie in 2006, printre altele din cauza impactului inundatiilor asupra pretului la alimente si cererii interne crescute. Politica monetara trebuie sa ramana strict axata pe atingerea tintei anuntate de inflatie.
In 2006 autoritatile romane au demonstrat ca au constientizat nevoia de prudenta pentru a evita dezechilibrele macroeconomice. In ceea ce priveste reformele in domeniul cheltuielilor si impozitele, raportul din 2005 a concluzionat ca este necesara o strategie pe termen mediu a cheltuielilor si s-a dovedit ca au fost facute progrese in acest domeniu.
Bugetul pe 2006 stabileste ca tinta clara sustinerea unei convergente economice reale si imbunatatirea capacitatii de absorbtie a fondurilor europene, prin regandirea modului in care se fac cheltuielile. Reforma sistemului de pensii a continuat. Au fost facute progrese si in reformarea sistemului de sanatate. Veniturile din impozite au iesit conform planificarii din bugetul pe 2005.
Printre problemele care mai sunt de rezolvat, Comisia aminteste ca Romania nu si-a stabilit inca un cadrul pe termen mediu pentru a sustine realocarea cheltuielilor publice spre capitalul uman, infrastructura si capacitatea administrativa. Acest cadru este necesar pentru a crea spatiu fiscal pentru cheltuielile legate de aderare. Comisia aminteste ca legislatia privind reforma sistemului de pensii trebuie adoptata in totalitate de Parlament. S-au inregistrat progrese in determinarea contribuabililor de a-si plati impozitele.
In privinta privatizarii si a restructurarii industriale, raportul din 2005 a concluzionat ca s-au inregistrat progrese in programul de privatizare si in inchiderea intreprinderilor nefunctionale. Un pas important s-a facut prin semnarea contractului de privatizare a Bancii Comerciale Romane (BCR), dupa un proces de privatizare transparent si corect. Privatizarea in sectorul energiei merge, insa, incet, doar doi distribuitori de energie fiind privatizati. Din octombrie 2005 doar 18 companii de stat din portofoliul AVAS au fost privatizate sau au intrat in lichidare. Au fost atinse tintele de reducere a personalului in companiile de stat si de infiintare a unor intreprinderi mici. In sectorul minier, a continuat reducerea personalului si au fost inchise alte mine. in domeniul transporturilor pe calea ferata, s-a inregistrat, prin restructurari si cresterea controlata a salariilor, o performanta financiara buna. Restructurarea companiei nationale aeriene a adus profit in 2005.
Printre lucrurile care mai trebuie facute se numara privatizarea companiilor detinute de stat, in domeniile distributiei de energie, productiei de energie si extragerii de gaze naturale. De asemenea, restructurarea sectorului energiei termice merge incet si acest sector continua sa sufere de pe urma costurilor mari de productie, retelelor deficitare de distributie si neplatii facturilor. Procesul de privatizare continua cu incetineala, insa s-au facut unele progrese in restructurarea sectoarelor energetic, minier si transporturi.
In legatura cu mediul de afaceri, raportul din 2005 a concluzionat ca sunt necesare intarirea disciplinei financiare si progrese substantiale in functionarea sistemului judiciar. De la raportul din 2005 s-au facut progrese in sensul ca s-a intarit disciplina financiara in general prin stoparea reesalonarii si anularii datoriilor. Acest lucru a contribuit la dezvoltarea afacerilor. Au fost facute progrese si in functionarea justitiei, prin solutionarea crescanda a cazurilor de faliment si lichidare a unor companii. in aprilie 2006, legea falimentului a fost amendata in sensul simplificarii procedurilor si intaririi protectiei creditorului.
Intre masurile care mai trebuie luate, Comisia aminteste necesitatea intaririi in continuate a disciplinei financiare. in general, au fost facute progrese in imbunatatirea disciplinei financiare si mai ales s-au observat progrese in procedurile de declansare a falimentului.