Ajutorul de stat va deveni, dupa aderarea la UE, o politica de corectare a imperfectiunilor pietei.
Armonizarea legislatiei nationale cu reglementarile comunitare, care implica preluarea acquis-ului comunitar, este un obiectiv major ce se regaseste in strategia oricarui stat in contextul aderarii la Uniunea Europeana. Pentru Romania, armonizarea legislatiei reprezinta o necesitate care decurge, in primul rand, din optiunea sa fundamentala pentru reforma si constituirea economiei de piata functionale si asigurarea unui mediu concurential normal.
Regulamentele si instructiunile urmaresc sa satisfaca doua exigente: sa asigure protectia eficienta a concurentei si sa ofere agentilor economici o securitate juridica adecvata. Aceste obiective trebuie sa fie indeplinite tinandu-se seama de necesitatea de simplificare a cadrului de reglementare si a aplicarii sale.
Sub un anumit nivel al cotei de piata, efectele pozitive ale acordurilor compenseaza eventualele lor efecte negative asupra concurentei, putand fi exceptate. Agentii economici sunt in general bine pozitionati in a evalua legalitatea faptelor lor, astfel incat sa ia o decizie informata cu privire la continuarea intelegerii sau practicii si sub ce forma.
Acestia au la dispozitie regulamentele si instructiunile adoptate de catre Consiliul Concurentei, practica acestuia statuata prin Decizii publicate, cat si practica in materie a Comisiei Europene recunoscuta in ultima vreme si aplicata si de Consiliul Concurentei.
Impactul cel mai vizibil se regaseste, in materia ajutorului de stat unde ca urmare a atitudinii tot mai active a Consiliului Concurentei, manifestata prin initierea de intalniri si seminarii si elaborarea de materiale de indrumare, initiatorii si furnizorii de ajutoare de stat au inceput sa conlucreze strans cu autoritatea de concurenta in vederea respectarii criteriilor comunitare stricte.
Ajutorul de Stat va continua si dupa aderare sa fie limitat in timp si cuantum, fiind o politica de sprijin activ, avand ca scop corectarea imperfectiunilor pietei mai degraba decat restructurarea firmelor aflate in dificultate. In plus, va fi reorientat dinspre sectoarele sensibile, deja supradimensionate si neprofitabile, catre cercetare-dezvoltare, sectorul IMM-urilor, protectia mediului inconjurator, pregatirea si instruirea angajatilor. Toate acestea devin, astfel, un instrument de dezvoltare economica reala si sanatoasa, promovand politicile de coeziune, inovare, libera initiativa, solidaritatea si reducerea disparitatilor regionale, a birocratiei si a coruptiei.
Consiliului Concurentei, ii revine in continuare un rol deosebit de important in procesul de integrare in structurile europene.
Comisia a constatat faptul ca mecanismul de consultare dezvoltat cu Directoratul General de Concurenta s-a dovedit a fi un instrument eficient care a sprijinit decisiv demersurile Consiliului Concurentei de a-si imbunatati permanent practica decizionala.
Dupa aderarea Romaniei, rolul Consiliului Concurentei va capata o noua dimensiune, prin acordarea unei atentii deosebite domeniilor definite ca fiind prioritare din punct de vedere al concurentei in cadrul UE si prin utilizarea adecvata a instrumentelor de control, in special prin realizarea de investigatii din proprie initiative si inspectii inopinate.