Aderarea la Uniunea Europeana si accesarea fondurilor de coeziune nu sunt departe, insa, in pragul acestei oportunitati, Romania prezinta o piata destul de fragmentata de consultanta pentru realizarea si implementarea de proiecte cu finantare U.E., care se confrunta cu scepticismul oamenilor. Pentru acestia, birocratia si teama preexistenta de coruptie reprezinta cateva dintre motivele care ii impiedica sa utilizeze fondurile U.E. pentru a-si finanta, macar partial, ideile de afaceri.
„Ma lovesc foarte des de reticenta oamenilor. Multi cred ca daca nu te duci sa dai o spaga, nu castigi proiectul, dar nu este asa. Ei nu inteleg ca lucrurile s-au mai schimbat, ca sunt niste fonduri europene, monitorizate de Ministerul Integrarii, nu e atat de simplu”, spune Georgiana Moisescu, consultant.
De la inceputul acestui an, ea si-a infiintat o firma de consultanta in Bucuresti, in cadrul careia este propriul angajat. All Consulting are aproximativ inca douazeci de colaboratori din toata tara cu care Georgiana Moisescu a lucrat la elaborarea de proiecte de finantare pentru Camera de Comert Calarasi si apoi pentru alte doua firme de consultanta la care a fost angajata.
„Mi-am dat seama ca decat sa lucrez pentru altii, mai bine lucrez pentru mine. Mi-am pastrat relatiile si oamenii sunt dispusi sa colaboreze pentru ca vor sa castige un ban in plus”, afirma ea. Pe majoritatea celor care vor deveni clienti ai firmei ii contacteaza din proprie initiativa, trimitand mailuri la diverse companii si ONG-uri din baza de date pe care si-a creat-o si anuntandu-i ca a fost lansat un program care li s-ar potrivi. Aceasta reprezinta singura modalitate de promovare a firmei; Georgiana Moisescu este, insa, multumita de lantul de cunostinte pe care si l-a creat astfel si de rezultatele date de recomandarile persoanelor care au lucrat cu ea. „Pot sa lucrez, am oameni care au mai scris, au implementat si au castigat proiecte, insa e vorba de o reticenta din partea celor care au nevoie de bani, ei sunt suspiciosi pentru ca la un moment dat au existat pe piata si firme neserioase, care nu se pricepeau sa scrie un proiect, dar cereau o multime de bani”, afirma ea.
Piata romaneasca de consultanta pe fonduri structurale nu este dezvoltata. „Sunt destul de putini consultanti care sa si obtina finantari, nu doar sa depuna proiecte”, este de parere Valentina Uzuneanu, European Financing Consultant, Cabinetul Calin Tatomir.
„Cabinetul Calin Tatomir are o piata oarecum formata, obtinand finantari pe diferite proiecte clientii au capatat incredere si ne contacteaza” mai spune Valentina Uzuneanu.
Consultanti si fonduri exista, problema sunt clientii, crede Georgiana Moisescu. „Vine cineva care doreste sa isi faca o pensiune, are toti banii sa si-o faca, dar daca tot exista acest program si poate lua jumatate de la SAPARD ar fi culmea sa nu profite. Asa ca spune: ok, fa-mi un proiect sa imi recuperez jumatate din investitie. Numai ca atunci cand vede cate documente trebuie sa-mi aduca si cat dureaza, ce trebuie sa facem, cat de mult va fi controlat de SAPARD renunta, prefera sa faca pe banii lui”, povesteste ea.
Consultantii au viata grea si din cauza ca oamenii nu inteleg ca rolul lor este asemanator cu al avocatilor: cheltuielile sunt recuperate doar daca procesul este castigat. Georgiana Moisescu spune ca nu poate garanta succesul unui proiect decat in anumite cazuri: „pentru fondurile Agentiei Nationale pentru intreprinderi Mici si Mijlocii (ANIMMC), daca proiectele sunt bine realizate, ele sunt aprobate toate, dupa principiul: primul venit, primul servit si atunci pot garanta clientului ca proiectul va fi aprobat. La SAPARD, fondurile sunt mai multe si pe asta mizez cand garantez unui client. La PHARE, pe de alta parte, sunt fonduri mai putine si concurenta este mai mare.”
Sunt persoane care incearca sa evite contactul cu un consultant si sa isi elaboreze proiectul pe cont propriu. „In cererea de finantare de la ANIMMC scrie ca nu trebuie sa apeleze la o firma de consultanta pentru redactarea proiectului, iar cand ei citesc cererea de finantare se gandesc ca sunt capabili sa o faca. Pentru programul de dezvoltare si modernizare a tehnologiei se ofera 50.000 de euro nerambursabili, se lucreaza si cu o componenta de creditare cu o dobanda foarte mica si contributia IMM-ului este 15%, foarte putin. Fondurile acestea se epuizeaza foarte repede. Insa, am avut surpriza ca anul trecut, dupa ce s-a incheiat perioada de depunere a proiectelor si s-a terminat evaluarea sa se mai acorde inca doua saptamani luna urmatoare pentru depunerea proiectelor pentru ca proiectele acelea au fost prost realizate”, povesteste Georgiana Moisescu.
Elaborarea dosarului este o problema laborioasa, care ia destul de mult timp si cele mai multe firme prefera sa apeleze la un consultant pentru ca nu au oameni cu competentele necesare in firma sau nu isi permit sa ii disponibilizeze de la activitatile curente, sunt de parere Catalina Barbu si Iulian Bulandra, consultanti pentru Magna Development, o companie de consultanta pentru investitii, care si-a inceput activitatea in anul 2004. Firma are sase consultanti angajati permanent si o serie de colaboratori, consultanti si specialisti, care se reunesc pe diverse proiecte. in afara de primul proiect pentru care si-au cautat clientul, toate celelalte au venit prin solicitari ale companiilor si promovarea prin recomandari a mers, si in cazul lor, de minune.
In ceea ce priveste piata de consultanta, Catalina Barbu pune problema altfel: „Sunt milioane de consultanti, dar nu stiu cati sunt in stare sa alcatuiasca dosare eligibile sau sa urmareasca implementarea unui proiect.” Iulian Bulandra completeaza: „O dovada este faptul ca foarte multe proiecte in derulare sunt pe cale de a fi reziliate de SAPARD pentru ca nu au reusit sa se incadreze in termene, nu au facut cheltuielile pe care le anuntasera, au facut si «romanisme»: au cerut bani pentru ceva si au platit altceva.” In implementare, rolul consultantului este sa monitorizeze desfasurarea proiectului, urmarind ca toate achizitiile si actiunile sa fie conforme cu legea romana si cu cerintele finantatorului, ale Uniunii Europene, care „vrea ca banii sa fie cheltuiti corect. Finantatorul nu este absurd, ci doar impune o mare rigoare”, precizeaza Iulian Bulandra.
Asa-numitele conditii aspre si prea-hulita biocratie tin tot de aceasta rigoare si nu fac decat sa respecte legea si sa ofere Uniunii Europene anumite garantii legate de integritatea beneficiarului. „Devine greu atunci cand majoritatea antreprenorilor isi desfasoara activitatea fara autorizatii, aprobari. Ei nu sunt invatati sa lucreze cu avize, sa fie preocupati sa aiba tot personalul cu carte de munca, sa nu aiba datorii la stat… Cand incep sa faca un proiect, trebuie sa ia un aviz sanitar-veterinar; ca sa aiba aviz pentru noua investitie vede ca trebuie sa aiba avizul vechi sau un aviz valabil. Normal ca devine greu cand isi da seama ca nu are aviz si ca si inainte a lucrat fara el… Toate problemele apar din faptul ca ei nu sunt pregatiti, ca nu au lucrat corect si legal”, explica Iulian Bulandra. Un alt motiv pentru care birocratia este resimtita ca o piedica in accesul la finantari este si faptul ca multi consultanti nu isi asuma in intregime sarcinile care le revin (cum ar fi obtinerea de avize sau implementarea proiectelor), transferandu-le beneficiarului.
Inainte de semnarea unui contract, clientului i se explica tot ce presupune elaborararea si implementarea unui proiect, iar cei care renunta, o fac de la inceput. „Renunta cei care cauta proiecte pentru bani si nu bani pentru proiecte. Pana acum, majoritatea au venit sa caute proiecte pentru bani”, afirma Iulian Bulandra. „Este o perceptie gresita: se dau bani, cum fac sa ii iau? in primul rand, ca nu se dau, trebuie sa ii ai tu”, completeaza Catalina Barbu.
Lucrurile, insa, incep sa se schimbe in bine la nivelul managementului companiilor. „Romania a evoluat din punct de vedere economic. Oamenii sunt mai educati in spiritul de afaceri, iar beneficiarul si consultantul invata unul de la celalalt. Absolut din fiecare proiect am invatat ceva nou,” afirma Catalina Barbu.
Proiectele carora Magna Development avea sa le acorde asistenta pentru finantare au fost selectate si in functie de intuitia de business: „Noi asistam afacerile de la idee pana la finalizarea investitiei si pentru asta ne facem parteneri cu cei care pot sa ajunga acolo. Sunt multi care vin sa spuna: am o casuta, 10.000 de euro si vreau sa imi fac pesniune. Bun, si restul de bani de unde? Raspund: ei, vad eu, ma descurc. Cu astfel de oameni nu colaboram.”
Dupa aderarea la Uniunea Europeana vor aparea foarte multe firme de consultanta pe acest domeniu pentru ca vor fi si foarte multi bani de accesat. Domeniul consultantei pentru obtinerea de finantari din fonduri europene este in continua crestere la noi.
„Noi ca tara nu suntem bine organizati pentru a face fata absorbtiei fondurilor structurale care vor veni dupa integrare. Nu suntem pregatiti mai ales la nivel de institutii nici sa obtinem banii si nici sa-i gestionam”, considera Valentina Uzuneanu.
Intre 2007 si 2013, Romania va beneficia de fonduri in valoare de aproximativ 28-30 de miliarde de euro. Dupa momentul aderarii, consultantii se asteapta ca piata pe care activeaza sa se dezvolte si mai mult. „Vor fi si clienti mai multi pentru ca se va face publicitate agresiva in presa: facem impresie buna daca utilizam cat mai mult din aceste fonduri”, crede Georgiana Moisescu.
Pentru consultantii de la Magna Development, aderarea la Uniunea Europeana va ascuti competitia si va tria consultantii independenti sau firmele de consultanta: „Cei care au facut proiecte rapid si pe un colt de masa nu se vor mentine, vor fi avantajati cei care stiu sa faca si implementare, care au experienta. Probabil ca se vor uni cateva firme si vor face un grup pentru ca vor fi si proiecte mari si vor avea nevoie de anumite competente. Plus ca vor intra pe piata foarte multe companii de consultanta straine. Poate ca se va intampla ceea ce s-a intamplat si in statele baltice, unde se angajau studenti ca sa stea la coada la agentii si sa depuna proiectele printre primele. Sunt multi bani de cheltuit, cam noua milioane de euro pe zi”, afirma Iulian Bulandra.