Fondurile structurale si noile state membre: lectii invatate

Editia electronica din iunie 2006 a revistei „Development & Transition”, publicata de PNUD si London School of Economics and Political Science trece in revista situatia absorbtiei fondurilor structurale in Irlanda, Portugalia, Republica Ceha si Polonia. Rezultatele sunt preliminare, mai ales pentru statele care au aderat la Uniunea Europeana in 2004, deoarece astfel de studii cer o perioada mai lunga de implementare a programelor finantate cu fonduri structurale pentru a permite o evaluare corecta a ratei de absorbtie.

Din experienta acestor state dupa primul an ca membrii UE, autorii studiului „Development & Transition” identifica doua concluzii importante. Prima conditie care trebuie indeplinita pentru o absorbtie buna a fondurilor este corecta programare a investitiilor publice. O programare defectuoasa are ca efect integrarea incompleta a fondurilor structurale in sistemul finantelor publice, in special in domeniul achizitiilor publice si finantarea investitiilor publice. In acelasi timp, integrarea incompleta duce la aparitia de programe/proiecte concurente, care le submineaza absorbtia si impactul celor dintai.

Concluzia numarul doi a studiului este ca o conditie sine qua non pentru o buna rata de absorbtie a fondurilor europene este consolidarea capacitatii administrative. Utilizarea PHARE, ISPA si SAPARD pentru pregatirea pentru aderare creeaza o capacitate administrativa partiala, dar aceasta este insuficienta pentru asigurarea unei bune absorbtii a fondurilor structurale. Pentru acestea din urma sunt necesare structuri institutionale puternice, capabile sa asigure formularea si aplicarea politicilor publice, derularea proceselor de coordonare interministeriala, implementarea programelor nationale, cresterea capacitatii de aplicare a parteneriatelor intre administratia locala, sectorul intreprinzatorilor privati si organizatiile neguvernamentale.

Descentralizarea nu reprezinta insa un panaceu universal. Regiunile sarace din statele membre se afla in fata unor provocari foarte serioase de dezvoltare si poseda resurse fiscale si capacitati administrative limitate. In aceste cazuri administratia centrala trebuie sa isi asume un rolul de conducator/facilitator pentru programarea si managementul programelor. Sunt de asemenea foarte importante parteneriatele pe care administratiile locale au posibilitatea sa le incheie cu reprezentantii societatii civile. Foarte adesea, in aceste regiuni, administratia are o capacitate limitata iar parteneriatele cu actorii neguvernamentali permite cofinantarea proiectelor si genereaza implicit cresterea gradului de accesare a fondurilor structurale.

Dupa cum se cunoaste, toate noile state membre se califica ca beneficiare de fonduri structurale. Valoarea acestor fonduri este semnificativa, ele ridicandu-se la circa 4% din PIB national, ceea ce reprezinta aproximativ dublul asistentei de preaderare de care acestea au beneficiat. Absorbtia fondurilor structurale constituie o provocare majora pentru noile state membre, atat datorita dimensiunii acestora marimii, cat si a cerintelor stricte si complexe pentru utilizarea lor.

Statisticile Infoview publicate de Comisia Europeana releva faptul ca in martie 2005, la 10 luni dupa extinderea de la 1 mai 2004, noile state membre aveau rate de absorbtie a fondurilor structurale intre 10 si 15%. Pentru comparatie, la aceeasi data, vechile state membre aveau rate de absorbtie intre 30 si 60%.

Sursa: Ministerul Afacerilor Externe

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

scroll to top