Romania are de investit 19 miliarde de euro. Insa are o mare problema administrativa: investitia baniilor doar acolo unde e nevoie de ei si unde produc rezultatele vizible, clare, masurabile.
Din banii de la Uniunea Europeana 60% vin pentru infrastructura, iar legatura dintre cresterea economica si infrastructura este una cunoscuta. Mediul face parte din acest capitol, pentru ca infrastructura si mediul sunt privite unitar in Uniunea Europeana. 5% vin pentru intarirea capacitatii administrative, singura care adeseori pune bete in roate desfasurarii corespunzatoare a multor proiecte europene. Restul banilor se imparte intre programul de dezvoltare al resurselor umane (20%) si programul de competitivitate economica (15%).
„Capacitatea administrativa” este un mod de a cenzura cuvantul spaga. A ramas celebru ca exemplu pavilionul expozitional de la Constanta . Johnatan Scheele, seful delegatiei UE la Bucuresti, a cerut Guvernului banii europeni inapoi, acuzandu-l in acelasi timp pe celebrul primar Radu Mazare, elegant, de tergiversarea lucrarilor. Din fondurile nerambursabile de 4 milioane de euro date de Uniunea Europeana, seful delegatiei a cerut 1,2 milioane inapoi. Reactia presedintelui Consiliului Judetean Constanta, Nicusor Constantinescu, a fost prompta : „Si ce daca nu ne vor mai da bani? Oricum, continuam cu fonduri private”.
Daca pentru capacitatea administrativa primim 5% (5% din 19 miliarde de euro), primim mult mai mult pentru stimularea competitivitatii economiei (15%). Este singurul mod prin care economia poate sa creasca in timp ce inflatia scade.
Programul aprobat prevede ca in 2015 sa ajungem la 55% din competitivitatea Uniunii Europene printr-o serie de programe de retehnologizare. Cheia, atentie, este eficienta energetica, intrucat energia este un cost cheie in mai multe sectoare importante pentru economia romaneasca, cum ar fi industria constructiilor de masini, industria metalurgica sau industria textila. Investitiile incepute in proiectele de cercetare, care au fonduri de 5 ori majorate fata de 2015, vor avea si ele un impact asupra competitivitatii. Insa imbunatatirea competitivitatii se va face inca cativa ani prin absorbtia de tehologie – lucru vizibil pentru oricine citeste balanta comerciala si observa cat la suta din importuri sunt masini-unelte pentru retehnologizare.
Daca la capitolul administratie si competitivitate, incet-incet, ne imbunatatim, ce se intampla la capitolul resurse umane? Domeniul a luat avant mai ales sub impulsul multinationalelor care si-au construit platformele de resurse. Multinationalele au descoperit in Romania o forta umana de calitate, care se demonstreaza competitiva la nivel mondial.
Programul european semnat in domeniul resurselor umane prevede mai mult. Ministerul Muncii plateste deja de ceva vreme partial anumite cursuri de formare, cu rezultate foarte bune. Pe viitor insa, ajutoarele de stat pentru calificare si recalificare sunt permise sau chiar incurajate de legislatia europeana. Uniunea Europeana insasi pune la dispozitie fonduri suplimentare consistente. Iar ideea de formare continua nu va mai fi in curand doar un neologism golit de continut folosit pe la seminarii.