Rectorul Dumitru Oprea acuza Primaria ca a indatorat degeaba Iasiul in loc sa acceseze fonduri nerambursabile.
Cele zece mari proiecte de infrastructura, finantate din mega-imprumutul de 200 de milioane de lei, contractat de Primaria condusa de Gheorghe Nichita, ar fi putut fi realizate din fonduri europene nerambursabile. Afirmatia ii apartine rectorului Universitatii „Al. I. Cuza”, Dumitru Oprea.
Acesta isi va lansa duminica o lucrare despre finantarile pentru dezvoltare puse la dispozitia tarilor nou intrate in Uniunea Europeana. Unul dintre capitolele cartii se refera chiar la modul in care autoritatile locale pot obtine fonduri nerambursabile in domenii precum reabilitarea urbana, imbunatatirea infrastructurii sociale, a celei locale de transport sau pentru realizarea si implementarea de sisteme informatice integrate.
Oprea este angajat in prezent ca expert evaluator al Comisiei Europene in Tehnologiile Societatii Informationale. El a mai lucrat in forurile europene, in perioada 1994-1998, ca agent de dezvoltare locala in cadrul programelor PHARE.
Rectorul de la „Cuza” spune ca va scoate o brosura destinata strict iesenilor in care acestia pot vedea exact cum ar fi putut accesa Primaria bani nerambursabili pentru costisitoarele proiecte de infrastructura.
Imprumutul de 200 de milioane de lei, contractat de la banca austriaca Dexia Komunal Kredit, a fost parafat la inceputul anului 2007. Actul a fost semnat cu putin timp inainte ca UE sa puna la dispozitia statelor membre metodologia referitoare la accesarea fondurile din programele operationale regionale pentru intervalul 2007-2013.
Practic, imprumutul va fi returnat in urmatorii 22 de ani, la sfarsitul acestei perioade urmand a se rambursa suplimentar, in afara celor 200 de milioane de lei, o suma de 156 de milioane de lei. Varful de plata va fi atins in 2012, cand de la bugetul local vor fi alocate in contul imprumutului 51 de milioane de lei, o suma echivalenta cu totalul investitiilor facute de Primarie in 2006.
In cadrul programului operational, UE pune la dispozitia Regiunii de Dezvoltare Nord-Est, din care fac parte sase judete din Moldova, 700 de milioane de euro. Pentru refacerea retelei de strazi din Iasi, finantata cu peste jumatate din mega-imprumut, adica in jur de 33 de milioane de euro, Primaria ar fi putut obtine o finantare de pana la 40 de milioane de euro, daca ar s-ar fi inscris cu un proiect la capitolul „Reabilitarea si modernizarea retelei de strazi urbane”.
Capitolul „Imbunatatirea transportului urban” ar fi putut aduce Iasiului alte 5 milioane de euro, iar cel privind „Reabilitarea cladirilor care functioneaza ca centre sociale” ar fi putut asigura inca 20 de milioane de euro. Pentru sistemul informatic integrat al Primariei, alt proiect realizat din bani imprumutati, s-ar fi putut obtine o finantare europeana de 1,2 milioane de euro. Chiar si pentru iluminatul public s-ar fi putut accesa pana la 10 milioane de euro, in cadrul capitolului „Imbunatatirea eficientei energetice”.
Pe lista celor zece proiecte realizate din banii imprumutati se mai afla cofinantarea depozitului ecologic, finalizarea pasajului de la Hala Centrala, realizarea cadastrului general si a mai multor parcari in municipiu. Si acest gen de proiecte se regasesc pe lista fondurilor puse la dispozitie de UE.
Edilii ieseni nu vor sa accepte ca mega-imprumutul a fost o greseala, dar recunosc ca s-au grabit pentru a demara lucrarile inainte de anul viitor, cand vor avea loc alegerile locale.