Miliardul de la SAPARD

Pana la sfarsitul anului, Romania va trebui sa trimita la Bruxelles Programul de convergenta, editia a doua. Prima editie a fost pusa pe masa Comisiei Europene la inceputul anului, cand am intrat in Uniunea Europeana. Intr-un astfel de program, Guvernul, dar in spatele lui intreaga societate, isi asuma pasii pe care ii are de facut pana la adoptarea euro, probabil in 2014. Cine stie ce a fost in primul program sau ce va fi in al doilea? Daca i-ai intreba pe ministri, raspunsul lor ar fi cat se poate de simplu: „Habar n-am, pentru ca pe fotoliul meu a stat altcineva si nu pot sa stiu ce a vrut acela sa scrie”. Intr-adevar, ministrii s-au schimbat, cam peste tot, dar nu poti sa nu discuti despre problemele de convergenta (nominala sau reala) tocmai in luna in care sunt alegeri pentru Parlamentul European.

Exista totusi o explictie plauzibila. Multi dintre politicienii nostri nu stiu cu ce se mananca Uniunea Europeana si fac declaratii care ii descalifica. Un exemplu concludent l-au dat social-democratii, care si-au axat campania pentru europarlamentare pe incapacitatea Guvernului Tariceanu de a absorbi fondurile europene. Cand afirmi ca in 2007 nu s-a reusit sa se ia nici un ban, inseamna ca nu cunosti mecanismele prin care se obtin astfel de fonduri. Banii de la bugetul comunitar (fonduri de preaderare sau fonduri de postaderare) nu vin cu valiza, ci pe baza de proiecte, care, din momentul lansarii si pana cand sunt avizate favorabil de catre Comisia Europeana, parcurg niste etape obligatorii, astfel incat banii vin dupa doi-trei ani si chiar mai mult.

Ignoranta politicienilor si declaratiile lor aiuritoare explica de ce aproape toata lumea traieste cu impresia ca nu am luat nici un ban, ca este un adevarat dezastru in ce priveste capacitatea de absorbtie a fondurilor europene. Or, realitatea este cu totul alta. Zilele trecute, s-a analizat situatia fondurilor SAPARD in primii patru ani (2001-2004). Concluziile dezbaterilor infirma perceptia noastra de pana acum: gradul de contractare in perioada respectiva a fost de 98%! Iar pana la Craciun se va face miliardul de euro pe SAPARD! Este meritul atat al specialistilor social-democrati, care au condus „ostilitatile” in perioada respectiva, cat si al celor liberali si de alte culori politice, care au contribuit dupa aceea la asigurarea succesului.

Absorbtia fondurilor SAPARD are o importanta deosebita pentru viitorul economiei rurale din Romania, care in momentul de fata este una dintre cele mai putin eficiente din Europa. Faramitarea extrema a fondului funciar si educatia precara a taranilor sunt principalele caracteristici ale agriculturii romanesti. Peste 70% din totalul gospodariilor agricole sunt de subzistenta, cu o suprafata medie de sub 3 hectare. Recoltele sunt modeste sau chiar foarte mici la toate culturile, din cauza folosirii intr-o proportie redusa a factorilor de productie care sporesc randamentele. Trei sferturi din populatia rurala nu are mai mult de opt clase. Iar nivelul slab de pregatire al celor care traiesc la sate si preponderenta unei agriculturi de subzistenta constituie un obstacol major in calea implementarii acquis-ului comunitar si a cresterii competitivitatii economiei rurale, din care traieste peste 40% din populatia tarii. Importanta programului SAPARD consta tocmai in faptul ca urmareste sa stimuleze nu atat activitatile agricole, in care, oricat de multi bani ai pompa, nu rezolvi nimic, cat activitatile neagricole (servicii, constructii, turism, mici intreprinderi industriale, indeosebi de prelucrare a produselor agricole), care sa creeze structuri economice performante si sa aduca satul romanesc in lumea moderna.

Reusit intr-o actiune de o asemenea importanta va depinde foarte mult de cei pe care ii vom trimite sa ne reprezinte la Bruxelles. in Uniunea Europeana politica agricola este comuna, dar se afla in curs de revizuire. Negocierile intre statele care aduc cei mai multi bani la pusculita agricola si cei care beneficiaza cel mai mult de pe urma ei sunt foarte dure. Daca nu vom trimite la Bruxelles niste profesionisti, foarte buni cunoscatori ai mecanismelor europene, politica agricola comuna se va schimba, dar fara sa se ia in considerare interesele specifice ale Romaniei. Alegerile de la 25 noiembrie sunt primele, dupa ’89, cand hotaratoare trebuie sa fie criteriile profesionale, nu cele politice. Daca nu se va intelege acest lucru, viata mai buna pe care o asteptam de la aderarea la Uniunea Europeana se va lasa multa vreme asteptata.

Sursa: Gandul

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

scroll to top