Valorificarea potentialului turistic intre zona Banatului si Serbia va fi promovata prin Programul de Vecinatate Romania-Serbia Phare CBC 2005, proiectul fiind lansat pe 16 septembrie, la Palatul Administrativ din Timisoara.
In acest proiect, din care vor face parte judetele Caras-Severin, Mehedinti si Timis, Timisoara doreste sa fie o poarta de acces spre arealul romano-sarb al Dunarii, acesta beneficiind de 130.000 de euro, nerambursabili, cu termen de implementare de 12 luni. Scopul proiectului consta in stimularea cooperarii transfrontaliere in domeniul turismului prin identificarea, crearea si promovarea de produse, oferte, pachete si rute turistice din aria de cooperare transfrontaliera Romania-Serbia.
Proiectul se adreseaza antreprenorilor, centrelor de informare turistica, unitatilor economice active in domeniul turismului din aceasta zona, populatiei din zona cu potential de a dezvolta oferta turistica de tip agroturistic, dar si autoritatilor administratiei publice judetene din partea romana, respectiv, districtuale si locale din aria de cooperare transfrontaliera Romania-Serbia.
Autoritatile spera ca prin acest proiect sa se imbunatateasca baza informationala cu privire la produsele turistice ce exista si pot fi dezvoltate in cadrul acestui areal, promovarea celor mai bune practici in activitatea zilnica a antreprenorilor din turism si a centrelor de informare turistica; definitivarea unei liste cu produse turistice din regiune care vor beneficia de promovare in cadrul proiectului; materiale de promovare a turismului.
La proiect participa sase parteneri: Agentia de Dezvoltare Economico Sociala Timis – Timisoara, Consiliile Judetene din cele trei judete, Centrul de Asistenta Rurala Timisoara, Agentia de Dezvoltare Economica Caras-Severin – Resita si Organizatia de Turism a Municipalitatii Majdanpek, Serbia.
Judetul Timis isi incearca norocul de a promova turismul propriu si prin acest viitor parteneriat, mai ales ca in comparatie cu Ungaria, serviciile turistice din Romania sunt mult mai scumpe. Directorul Oficiului de Turism al Ungariei, Biro Gaspar, a declarat ca regiunea de vest a tarii noastre inca nu constientizeaza potentialul natural pe care il are. Potrivit acestuia, anual, Ungaria este tranzitata de circa 40 de milioane de persoane straine, din care circa doua milioane sunt cetateni romani aflati in concediu.
In Ungaria cele mai promovate sunt statiunile balneare, alaturi de alte zeci de locuri in care turistii pot fi cazati in pensiuni, la un tarif de 6-10 euro pe noapte, sau in hoteluri de patru stele, la un tarif de 60-90 de euro pe noapte. „Succesul nostru s-a datorat, in primul rand, faptului ca imediat dupa 1990 s-a trecut la privatizarea tuturor pensiunilor, a hotelurilor si a tot ceea ce inseamna turism. Pana in 1993, totul s-a privatizat”, a explicat Biro.
Oferta judetului Timis este foarte saraca in zona turismului etnografic euroregional Dunare-Cris-Mures-Tisa (DKMT), doar doua localitati reprezentand in prezent potentiale puncte de atractie pentru autoritati. Administratia judetului a ramas, de ani intregi, in stadiul de intentie de captare a atentiei turistilor cu Muzeul Satului Banatean, Muzeul Etnografic din Timisoara si Muzeul „Stefan Jager” din Jimbolia, dedicat vietii si activitatii pictorului svab (1877 – 1962), care a trait si a murit in localitatea banateana.
Muzeul Satului Banatean din Timisoara, ridicat pe un fost domeniu al Coroanei Imperiale Austro-Ungare, doreste sa creeze imaginea unui sat traditional, cu case taranesti avand prispa deschisa, prelungita pe toata lungimea constructiei sau partiala, cu acoperisul sprijinit pe stalpi de lemn, decorati prin cioplire si crestare, cu ornamente geometrice traditionale, ori cu acoperisul din paie sau sindrila, case de tarani si de mesteri olari, o biserica, o primarie, un atelier de rotarie, instalatii tehnice taranesti, mori, vaiugi, oloinite, cateva podete si o multime de obiecte reprezentative pentru simplitatea in care traiau odinioara oamenii din aceasta parte de tara.
Sectia de Etnografie a Muzeului Banatului din Timisoara cuprinde o galerie de arta populara cu vanzare, care contine 12.000 de icoane si obiecte de cult, tesaturi si elemente de port popular banatean (romanesc, german, maghiar, bulgar, sarb, slovac), ceramica si arta lemnului. Toate obiectele sunt autentice, fiind achizitionate prin cumparare sau prin donatii.
Muzeul „Stefan Jager” din Jimbolia gazduieste atelierul artistului in spatiul central al vechii case memoriale, impodobit cu picturi in ulei, acuarele si schite. Muzeul, construit cu sprijinul Ministerului Culturii din landul german Bavaria, mai are la dispozitie cate o sectie de etnografie si arheologie si o camera svabeasca.
Oficialii euroregiunii DKMT din Romania, Serbia si Ungaria au stabilit, la finele anului trecut, mai multe trasee turistice tematice pentru cei 5,5 milioane de locuitori din zona, in itinerariul Art Nouveau, in care sunt incluse rutele „Folclor fara frontiere” si „Recreere fara frontiere”, alaturi de traseele de turism agro-industrial.
Traseul „Recreere fara frontiere” propune mai multe obiective, printre care orasele Gyula si Oroshaza din Ungaria, Palic si Apatin din Serbia, Buzias, Baile Herculane, Geoagiu si Moneasa din Romania. Ruta „Folclor fara frontiere” include Muzeul Salamului din Szeged (Ungaria), Casa de traditii banateana din Belo Blato (Serbia), Parcul Mulinologic Rudaria, unde morile de apa existente inglobeaza un sistem hidraulic ce isi gaseste specificul in folosirea ciuturii, fiind cel mai intins parc mulinologic din sudul Europei.
In Ungaria, traseul etnografic porneste din Kalacsa, unde se afla Muzeul Aurului Rosu „Piros Arany” (boia si ardei iuti), trece pe la atelierul de vopsitorie de panza albastra Kovacs, atestat din 1932 si care respecta aceleasi procedee traditionale, ajunge la Szeged, unde, pe langa Muzeul Salamului „Pick” si vestita boia de Szeged, se regasesc mestesugarii care confectioneaza papuci traditionali.
Itinerariul Art Nouveau include cladiri monumente arhitectonice, intre care Palatul Cifra din Kecskemet, o cofetarie din Gyula (Ungaria), care dateaza de 100 de ani, Sinagoga din Subotica, Palatul Vinkle din Novi Sad (Serbia), sau Palatul Lloyd din Timisoara, Teatrul din Deva si Palatul Cultural din Arad. Pe ruta care include industria, agricultura si apa, au fost incluse Turnul de apa din Piata Szent Istvan, Casa cepei din Mako, Turnul de apa din Arad, Canalul morilor din Buteni, Muzeul Aurului din Brad si Cramele Recas.
Proiectul va fi sustinut financiar din bugetul propriu al euroregiunii DKMT, iar pentru popularizare vor fi distribuite circa 100.000 de pliante si brosuri tiparite in patru limbi de circulatie, la diverse targuri de turism si puncte de informare turistica din Romania si din alte tari europene.