Bursele din inreaga lume au fost din nou in cadere libera, ieri, pe fondul temerilor legate de succesul planului financiar al guvernului SUA ce se ridica la peste 700 miliarde de dolari. Cotatiile actiunilor listate la London, Frankfurt si Paris s-au prabusit cu peste 6%, in timp ce la Moscova o cadere de 15% a indicilor bursieri a fortat autoritatile sa suspende din nou tranzactionarea.
Si americanii au crescut sumele garantate
Bursa din Viena a scazut cu peste 8% in prima parte a sedintei de tranzactionare de ieri, in contextul in care ingrijorarile legate de sistemul bancar mondial s-au extins in pietele europene. Reactia investitorilor vine si pe fondul tensiunilor iscate de actiunile haotice ale guvernelor europene pentru salvarea sistemelor bancare nationale si lipsa unor masuri concertate la nivel international. Oficialii europeni nu au reusit inca sa ajunga la un consens in ceea ce priveste o actiune comuna destinata salvarii sistemului bancar.
Astfel ca, dupa ce a criticat decizia Greciei si Irlandei de a garanta depozitele bancare, Germania iese in fata cu un plan similar. Anuntul cancelarului german Angela Merkel a starnit furia oficialilor britanici care se afla acum sub presiune pentru a veni cu masuri mult mai indraznete care sa pastreze sistemul bancar pe linia de plutire.
Ei au declarat ca Germania nu a semnalat ca va lua aceasta masura la intalnirea de la sfarsitul saptamanii trecute. Depozitele garantate de Germania se ridica la 568 miliarde de euro. Pana acum, statul german garanta depozite de pana la 20.000 de euro.
Anuntul Germaniei vine la putin timp dupa ce guvernul britanic a anuntat ca va ridica plafonul de garantare a depozitelor de la 35.000 de lire sterline la 50.000 de lire sterline (64.000 euro). In SUA, depozitele sunt in intregime garantate pana la o limita de 250.000 dolari, suma pe care Washingtonul a majorat-o saptamana trecuta de la 100.000 dolari.
Guvernul de la Viena a anuntat tot ieri ca va majora garantiile pe care le ofera pentru depozitele bancare. In prezent, Austria garanteaza economii de pana la 20.000 de euro de persoana. In acelasi timp, Danemarca a declarat ca va pune bazele unui fond de lichidare la care va contribui cu 4,8 miliarde de euro.
Italia vrea un plan similar cu cel al SUA
Fondul este destinat ajutorarii bancile in pericol de faliment si pentru garantarea depozitelor. Banca centrala a Suediei, Riksbank, a anuntat ca va majora nivelul de finantare oferit bancilor, pana la echivalentul a 10,3 miliarde euro.
Ministrii de finante europeni vor discuta si astazi despre planurile propuse pentru restabilirea increderii in sistemul bancar de pe vechiul continent. La discutiile de la Paris care au avut loc weekendul trecut, Marea Britanie, Franta, Germania si Italia s-au aratat dispuse sa protejeze bancile cu probleme, insa au respins un plan similar cu cel al SUA. Cu toate acestea, premierul italian, Silvio Berlusconi, a declarat ca va propune din nou aceasta idee si astazi.
