Strategii pentru incepatori (IMM-uri)

Înainte să realizăm o strategie pentru compania noastră, trebuie totuşi să ştim/înţelegem ce presupune o asemenea lucrarea. În primul rând, vă voi spune, în continuare, ce este aceea o strategie şi ce tipuri de strategii există şi sunt aplicate, în mod conştient sau nu, de către companiile româneşti. Veţi vedea care sunt etapele stabilirii tipului optim de strategie ce se potriveşte companiei dumneavoastră.

Să începem:

Strategia presupune ansamblul obiectivelor majore pe termen lung ale acesteia, principalele modalităţi de realizare, resursele necesare, precum şi etapele pentru atingerea acestora.

În cadrul întreprinderilor de orice marime (IMM si mari) se poate aplica o mare varietate de strategii, diferenţiate după anumite criterii.

I. Sfera de cuprindere

Acest criteriu structurează strategiile în:

  • Ÿ strategii globale;
  • Ÿ strategii parţiale.

•a)    Strategiile globale vizează ansamblul activităţilor din cadrul întreprinderilor cum ar fi: profilarea, mărimea acestora, reproiectarea sistemului de management, etc.

•b)    Strategiile parţiale se referă numai la unele activităţi sau compartimente ale întreprinderii: retehnologizarea unei ramuri, informatizarea unui compartiment, promovarea pe piaţă a unui produs, etc.

II. Direcţiile majore ale dezvoltării

•a)    Strategiile de redresare urmăresc obiective menite să asigure nivelul realizat cu câţiva ani în urmă, superior celui din perioada curentă. Aceste strategii se axează pe eliminarea deficienţelor înregistrate atât în prezent cât şi în trecutul apropiat.

•b)    Strategiile de creştere sau dezvoltare vizează extinderea volumului de activităţi, precum şi a calităţii unor produse, ca urmare a obţinerii, de exemplu, unor noi pieţe de desfacere.

•c)     Strategii ale consolidării şi stabilităţii sunt adoptate de acele întreprinderi care au ajuns la o anumită dimensiune, considerată optimă, având un anumit echilibru economic, pe care doresc să-l  menţină.

•d)    Strategiile de descreştere sau restricţionare se referă la reducerea, în anumite proporţii a volumului de activităţi în scopul diminuării unor tendinţe negative sau a eliminării unor situaţii critice cu care se poate confrunta exploataţia. Prin reducerea parţială a volumului de activităţi se urmăreşte creşterea eficienţei activităţilor rămase (simplificarea structurilor, eliminarea unor active, etc.).

Orice proces strategic presupune, parcurgerea unor etape principale:

•a)    Studiul mediului ambiant (natural, economic, social etc.) în care întreprinderea îşi desfăşoară activitatea şi, în funcţie de caracteristicile acestuia, identificarea principalelor oportunităţi care îi sunt accesibile (ANALIZA SWOT).

În paralel, sunt necesare o serie de analize care să aibă în vedere, cu prioritate, aspectele fundamentale ale întreprinderii. Ele trebuie să răspundă la două obiective:

  • Ø diagnosticarea tehnico-economică de ansamblu a exploataţiei în vederea stabilirii punctelor ei „forte” şi „slabe“;
  • Ø identificarea principalelor oportunităţi economice şi tehnice.

•b)    Stabilirea oportunităţilor de dezvoltare concretizate în obiective strategice. Aceasta constau în precizarea principalelor scopuri economice, tehnice, organizatorice, preconizate, precum şi a restricţiilor de ordin juridic, economic sau social.

Fiecare dintre obiectivele abordate trebuie să îndeplinească o serie de cerinţe:

  • Ø să fie reale, în sensul reflectării capacităţilor şi posibilităţilor efective de realizare;
  • Ø să fie stimulative, atât pentru ansamblul exploataţiei cât şi pentru fiecare persoană din cadrul acesteia;
  • Ø să fie comprehensibile ca manieră de prezentare, pentru întregul personal, indiferent de gradul de pregătire.

•c)     Stabilirea tipului de proces strategic abordat (specializare, informatizare etc.). Este de dorit ca pentru fiecare tip de strategie să se elaboreze mai multe variante şi să se aleagă varianta optimă în funcţie de condiţiile existente şi posibilităţile de aplicare în viitor.

•d)    Identificarea modalităţilor de aplicare. Din acest punct de vedere, există două tipuri:

  • Ø aplicarea dintr-o dată şi în întregime a strategiei;
  • Ø aplicarea treptată, eşalonată, de-a lungul unei perioade relativ îndelungate de timp.

•e)     Determinarea naturii şi a mărimii resurselor necesare pentru realizarea investiţiilor. Cu acest prilej se calculează o serie de indicatori de eficienţă:

  • investiţia specifică;
  • coeficientul eficienţei investiţiilor;
  • termenul de recuperare a investiţiilor etc.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.