De-a lungul timpului m-am confruntat cu multiple situatii provocatoare in gestionarea proiectelor initiate de antreprenori cu fonduri europene. Este drept: derularea unui astfel de proiect este un proces destul de anevoios si birocratic. Cu toate acestea exista anumite aspecte strategice, pe care antreprenorul le poate planifica inca de a inceput, pentru a nu avea probleme mai tarziu in derularea proiectului. Iata cele mai frecvente trei greseli de evitat.
1. ”Nu am bani acum, dar o scot eu la cap cumva”
Derularea unui proiect cu fonduri europene necesita existenta unui capital financiar initial, care sa fie rulat pe parcurs. De ce? Intrucat proiectele se desfasoara pe principiul rambursarii: ”intai cheltui din propriul buzunar, apoi decontezi cheltuielile efectuate”. De asemenea, de cele mai multe ori, exista intarzieri consistente in procesarea cererilor de rambursare, ceea ce adauga presiune suplimentara pe cash-flow-ul beneficiarului. La acestea se adauga, desigur, partea de costuri neeligibile (TVA-ul este neeligibil in majoritatea cazurilor, de exemplu), precum si cofinantarea beneficiarului (care poate merge pana la 50% in anumite cazuri). De aceea, varianta optima este o analiza temeinica de cash-flow efectuata inca inainte de depunerea proiectului, in care sa fie luate in calcul toate variabilele: prefinantare, durata medie de plata a unei cereri de rambursare, aportul propriu, imprumuturi de la banca, mecanismul decontarii cererilor de plata etc. Daca din analiza rezulta faptul ca derularea proiectului necesita o suma de care antreprenorul nu dispune si pe care nici nu o poate asigura in viitor, atunci poate ca este o varianta mai buna amanarea deciziei de a derula proiectul. De obicei, imi sfatuiesc clientii sa dispuna pentru implementare de o suma intre 10-25% din valoarea finatarii atrase (peste care se adauga partea de costuri neeligibile si cofinantare), un procent exact rezultand in functie de complexitatea proiectului si a regulilor de finantare.
2. ”Nu am o anumita idee fixa de proiect; merg si eu pe ce se finanteaza”
Probabil ca este cea mai mare greseala de a concepe un proiect, fundamentat exclusiv pe oportunitatile oferite de schema de finantare. Aceasta nu face decat sa denote lipsa unei viziuni si a unui plan pe termen lung, care vor lovi din plin antreprenorul in momentul operarii business-ului nou creat. Strategia ”zi-mi si mie ce finanteaza schema aceasta si imi aleg eu de acolo un domeniu” reprezinta calea sigura catre esec. In fapt, fondurile nerambursabile sunt concepute astfel incat sa avantajeze ideile mature, cu un plan clar de dezvoltare, care dispun –eventual- de o parte din fondurile necesare si pentru care finantarea nerambursabila vine doar sa completeze necesarul de capital. Fondurile europene finanteaza planuri clar documentate, izvorate din necesitati reale de dezvoltare, ci nu idei fundamentate pe ”ce se finanteaza”.
3. Utilajele pe care le achitionez vor produce suficient.
Cu ceva ani in urma, furnizorul de utilaje al unui client de-al meu i-a zis acestuia la semnarea contractului: ”felicitari pentru achizitie, dar atentie: utilajele acestea doar produc, nu vand!”. Intr-adevar, este clara nevoia de concentrare pe promovarea afecerii si desfacerea productiei, dar – dincolo- de asta, sfatul ascunde in el o metafora mai larga. Este vorba de ceea ce faci cu rezultatele proiectului, odata ce acesta s-a incheiat.Nu de putine ori, auzim povestile unor centre de conferinte sau de afaceri, finantate din fonduri europene, care zac abandonate, fara a fi utilizate de nimeni. Mirajul unei finantari si gandirea pe termen scurt (respectiv gandirea doar pana la finalizarea proiectului) fac ca multe proiecte sa esueze incepand cu a doua zi de la ”taierea panglicii”. In fapt, aceste proiecte sunt sortite esecului, inca de la inceput. Cum spuneam, succesul proiectului depinde in cea mai mare masura de cat de matura este ideea de afacere si de cat de pregatit esti tu sa administrezi investitia, in conditii de piata si de concurenta, dupa ce proiectul s-a incheiat. Proiectul in sine nu este decat o etapa tranzitorie.