Europa este pe cale să piardă competiția pentru inovare cu America de Nord și cu Asia de Est. O recentă lucrare a specialiștilor germani de la Fundația Bertelsmann („World class patents in cutting-edge technologies”) constată că, din 58 de domenii de vârf care vor defini tehnologiile viitorului, statele din Europa nu dețin leadership-ul ca număr de patente în nici unul dintre acestea.
Ce e drept, dacă ar fi o țară, Uniunea Europeană ar deține două locuri întâi ca număr de patente, la energia eoliană, respectiv la alimente artificiale. Dar, prin recenta ieșire a Marii Britanii din UE, aceasta își vede diminuată masiv capacitatea de inovare.În acest context, poziția codașă a României în materie de inovare în cadrul Europei nu poate decât să îngrijoreze.
Creșterea economică din ultimele două decenii a fost una extensivă, bazată pe importul de tehnologii și de management inventate de alții. Dar, odată atins un anumit nivel al PIB, în cazul României de peste 25.000 de dolari/locuitor la Paritatea Puterii de Cumpărare, orice creștere economică viitoare va depinde, într-o măsură tot mai mare, de propria capacitate de inovare.
Cum transformăm programul de salvare în motor de dezvoltare
Recentul program guvernamental „Reclădim România”, care promite investiții de 100 miliarde de euro în următorii zece ani (aproape 5 la sută din PIB în fiecare an), poate fi privit din două perspective diferite.
Pe de o parte, el constituie o binevenită rupere de creșterea bazată pe consum, promovată de guvernele PSD în 2017-2019, creștere generatoare de mari dezechilibre și a cărei notă de plată de-abia urmează a fi achitată. De asemenea, merită apreciate concretețea măsurilor, prioritatea și bugetarea lor. (Prin 2016, o cercetare întreprinsă de Banca Mondială arăta că în sertarele ministerelor din România se găseau 365 de strategii, dar două treimi din acestea nu erau bugetate în vreun fel, reprezentând doar un fel de „dorințe de Crăciun”).
Pe de altă parte, lista de măsuri este, în mare parte, destinată supraviețuirii firmelor și salariaților în condițiile pandemiei de Covid-19 și are puțină legătură cu dezvoltarea. Dar cea mai mare critică ce i se poate aduce programului este că nu se aliniază la prioritățile Europei în următorul deceniu.
Or, aceste priorități pot fi rezumate prin trei cuvinte: digital, ecologic, rezilient (acesta din urmă însemnând, de fapt, o mai mare autosuficiență în materie de energie, hrană, sănătate).
UE și România: ce înțelege fiecare prin dezvoltare
Să luăm, spre exemplu, domeniul digitalizării. Guvernul intenționează să aloce în mod direct 180 de milioane de euro (circa 0,2% din totalul investițiilor pe zece ani) pentru două activități:
- granturi pentru digitalizarea IMM-urilor (150 milioane de euro);
- finanțarea programelor de educație digitală a angajaților pentru IMM-uri (30 milioane de euro).
Chiar dacă mai punem la socoteală și alte sume alocate indirect digitalizării în dezvoltarea altor domenii, totalul rămâne nesemnificativ.
Dar aceasta nu este singura problemă: când vorbesc de digitalizarea viitorului, europenii, americanii și est-asiaticii înțeleg, de fapt, următoarele:
- Inteligența Artificială (I.A.);
- Cloud Computing;
- Big Data;
- Virtual/Augmented Reality;
- Blockchain;
- Quantum computing.
A (nu) se compara lista noastră de priorități cu a lor. Sau să ne uităm la preocupările în materie de mediu. Programul guvernului prevede o sumă ceva mai mare de investiții (650 de milioane de euro), dar tot nesemnificativ în tabloul general (circa 0,6% din total)… Detalii aici.