Viata secreta a universului (I)

“Puterea dezlantuita a atomului a schimbat totul, mai putin modul nostru de gindire, si astfel alunecam in deriva spre catastrofe fara precedent”. (Albert Einstein)

Lumea noastra incepe in sfirsit sa-si reconstietizeze existenta ca intreg, asta si cu ajutorul tehnologiilor IT and C, care ne ajuta sa realizam ca apartinem unui timp si unui spatiu comun. Aflind mai multe despre altii, situati in diferite zone ale globului, invatam mai multe si despre noi. Cu noi insine, ca niciodata. Ceea ce ne poate face sa pierdem totul… Asadar, ce anume ne leaga, exista o forta misterioasa ce ne tine pe toti, lumea si intregul univers, impreuna? De ce natura este aceasta?

La astfel de provocari incearca sa raspunda Amy Corzine in lucrarea Viata secreta a universului. In cautarea sufletului stiintei, aparuta recent la Editura Corint, Bucuresti, 2008, in traducerea Mihaelei Doaga. Autoarea este o scriitoare, editoare si profesoara americana, dar care locuieste in Marea Britanie. Interesata de ritmul natural al vietii, ea s-a instruit si a explorat cele doua civilizatii: americana si europeana. In lucrare, ea prezinta intr-un mod accesibil principalele teorii ale filosofilor si fizicienilor, din Antichitate si pina in zilele noastre, pentru ca, in final, sa propuna o ipoteza incitanta: stiinta este capabila sa raspunda acestor provocari.

Cu alte cuvinte, stiinta este capabila sa identifice aceasta forta misterioasa ce tine universul si pe noi toti laolalta. A o recunoaste si a o pune in slujba oamenilor reprezinta o oportunitate uriasa; a o neglija inseamna a ne expune celui mai mare pericol. Recenzind cercetari recente din diverse domenii, de la biologia moleculara la mecanica cuantica, Amy Corzine demonstreaza convergenta teoriilor stiintifice cu cele religioase. Exista, crede autoarea, o energie universala care dinamizeaza tot ce exista, de la cele mai mici particule la cele mai mari constelatii din bolta cereasca. Nu suntem, deci, separati unul de celalalt si nici in contrasens cu descoperirile generatiilor anterioare. Dimpotriva, suntem intr-o relatie de interdependenta, responsabil fiecare de soarta intregului, in orice clipa.

In haosul dezacordurilor noastre, multi au nevoie de o viata mai buna si vor sa creeze o lume mai buna. Problema e ca nu putem cadea de acord despre cum anume s-ar putea realiza aceasta. Mahabharata, Baghavat Gita, chiar Biblia evreiasca si Coranul descriu viata ca pe o batalie si multi au crezut si cred ca asa trebuie traita. Numai ca acolo sunt multe intelesuri simbolice care ne scapa. Apoi, bataliile au mai multe forme, dar se pare ca marele razboi, nevazut, il purtam fiecare cu el insusi, inlauntru deci, si nu inafara. Este razboiul fiecaruia cu propriile patimi sau cu propriile neputinte. Daca nu sunt stapinite, aceste batalii launtrice se pot transforma intr-o lupta globala, exterioara de data aceasta, pentru supravietuire, in conditiile confruntarii cu putinatatea resurselor.

Majoritatea conflictelor launtrice individuale sunt generate de teama, iar teama e, cum spunea Sfintul Apostol Pavel, “lipsa de iubire”. Autoarea crede ca poate singura cale de a ne stapini teama, angoasa existentiala, este sa percepem universul ca pe ceva ce poate fi “gospodarit” intr-o maniera care sa intretina viata. Si fiecare poate incepe cu propriul coltisor, desi autoarea crede ca importanta omului in univers a inceput sa diminueze, si asta fiindca s-a separat, s-a indepartat de mediu.

Hindusii si budistii considera ca lumea aceasta e o iluzie (maya). Lumea materiala e o aparenta, nu e deloc solida, cum pare, orice forma aparent solida ascunde un ocean de energie. Pare ca realitatea apartine astfel energiei ce umple universul si tot ceea ce exista. Si totusi suntem obligati sa luam lumea asa cum o percepem, altfel ne expunem la rataciri. Dar ce ne facem ca perceptiile sunt diferite? Ei bine, aceasta carte isi propune sa gaseasca un echilibru intre perceptiile extreme sau macar sa constituie un inceput in acest demers.

Universul se transforma continuu. Orice sfirsit e un nou inceput si orice inceput sfirseste candva si lucrurile pleaca de la capat. Inceputul si sfirsitul coexista in fiece clipa. Totul e cunoscut. Nimic nu e nou de gasit. Cu toate acestea, totul trebuie redescoperit. Este si ceea ce ne indeamna autoarea: sa redescoperim relatia noastra cu universul, legaturile nevazut care ne unesc, universul launtric, stiinta mintii, corpul uman, universul construit in care traim, tehnologiile, muzica universului si multe altele, mai minunate chiar.

Un ocean de vibratii microcosmice uneste totul ca o pinza nevazuta. Facem parte dintr-un cimp urias de energie guvernat de o constiinta extinsa. Fizica teoretica  ne-a redat o perceptie ce era cunoscuta marilor mistici si marilor filosofi. Actiunile individuale pot avea efecte globale, totul se afla in interdependenta. Potrivit fizicii cuantice, traim multidimensional, poate chiar mai multe vieti simultan. suntem guvernati de cimpuri de forte care, insa, se subordoneaza constiintei. Nici spatiul-timpul nu exista independent de constiinta noastra, ele nu reprezinta un fundal inert pe care sunt proiectate evenimentele in univers, ci sunt actori de cea mai mare importanta in desfasurarea evenimentelor. Einstein sustinea ca spatiul si timpul sunt moduri in care gandim, nu conditii in care traim…

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.