Singura temere este capacitatea Romaniei de a absorbi sumele puse la dispozitie.
Cele mai consistente fonduri sint destinate eliminarii diferentelor de dezvoltare, dar pentru asta este nevoie de cai de comunicatie bune.
Romania va contribui, in acest an, cu aproximativ 1,12 miliarde de euro la bugetul Uniunii Europene, potrivit estimarilor cuprinse in legea bugetului de stat, si cu alte doua miliarde lei la cofinantarea fondurilor europene, sumele exacte urmand sa fie stabilite la mijlocul anului 2007.
Negocierile pentru toate categoriile de fonduri, inclusiv pentru contributia la bugetul comunitar, nu au fost inca finalizate, iar bugetul de stat al Romaniei pentru 2007 a luat in calcul estimarile in functie de versiunile Comisiei Europene de la data semnarii Tratatului de aderare, in 2004.
Contributia Romaniei la bugetul european are patru componente de baza: veniturile fiscale, TVA, rabatul acordat Marii Britanii si resursa din Venitul National Brut. In urmatorii patru ani, contributia Romaniei la bugetul UE va fi de circa 1% din PIB, insemnind 1,1-1,3 miliarde euro. Peste jumatate din contributie va proveni din VNB, circa 700 milioane euro, iar alte sume consistente sint asigurate din taxe vamale (peste 140 milioane euro) si TVA (128 milioane).
In perioada 2007-2009, de tranzitie, Romania va continua sa primeasca fonduri de preaderare, dar va incepe sa beneficieze si de fondurile de postaderare. Cele doua categorii de fonduri comunitare vor insuma, in 2007, 1,9 miliarde euro, din care peste 1,3 miliarde euro vor insemna finantarea postaderare. In total, pana in 2013, prin programele finantate din fondurile de postaderare, in Romania vor ajunge 19,66 miliarde euro.
Fondurile in perioada de postaderare vor avea doua destinatii principale politica agricola comuna si politica de coeziune sociala si economica.
Fondurile structurale sunt programate de catre Comisia Europeana pe o perioada de sapte ani si au ca principal scop eliminarea diferentelor de dezvoltare dintre regiunile Europei, fiind destinate zonelor care se situeaza sub 75% din media PIB-ului pe cap de locuitor in UE.
Din aceasta perspectiva, Romania, impartita in opt regiuni de dezvoltare, are o medie de sub 30% din PIB-ul UE pe cap de locuitor. Directiile de finantare ale fondurilor structurale sunt stabilite de catre CE impreuna cu statele membre care isi decid strategia de dezvoltare si o propun Comisiei.
Romania ar putea beneficia, in urmatorii ani, de fonduri europene de pana la trei ori mai mari, pe an, fata de sumele platite pentru contributia la bugetul comunitar sau pentru cofinantarea banilor europeni, dar nivelul acestora va depinde de capacitatea de absorbtie care inseamna numarul de proiecte care indeplinesc criteriile europene si care pot primi finantare europeana.
Romanii si bulgarii si-ar putea vedea spulberat visul de a impartasi soarta Spaniei sau Irlandei, care au prosperat dupa aderare, pentru ca tarile lor sunt mult mai sarace, iar intrarea lor in UE are loc in cu totul alte conditii, comenteaza The Times.
„Oare Romania si Spania vor deveni o noua Spanie, acum ca au intrat in Uniunea Europeana? Acesta a fost visul lor de transformare, atunci cand s-au straduit sa indeparteze toate piedicile pentru a se alatura clubului”, scrie cotidianul britanic. „Am putea ajunge la nivelul Irlandei”, a declarat, plin de incredere in succes, un oficial roman, citat de The Times sub protectia anonimatului. Publicatia comenteaza, adresindu-se cititorilor: „Viseaza in continuare, ati putea spune”.
Un al treilea argument este ca, in momentul aderarii, Spania si Irlanda se alaturau unui club exclusiv de tari bogate. Or, Romania si Bulgaria intra intr-un grup mai slabit, in care aproape jumatate dintre membri sint mult mai saraci decit ceilalti membri. Chiar daca politica UE de subventii va continua, fondurile vor trebui acordate mai multor candidati, arata The Times.