ZIUA EUROPEANĂ a CONCURENŢEI şi COMPETITIVITĂŢII în ROMÂNIA (ed. V)
Palatul Parlamentului, 12 noiembrie 2009
~ Raport executiv ~
În data de 12 noiembrie 2009, la Palatul Parlamentului, a avut loc cea de-a V-a ediţie a Forumului interactiv „Ziua Europeană a Concurenţei şi Competitivităţii în România”, desfăşurat în acest an sub genericul „Noul rol al concurenţei şi competitivităţii în România ca mod de combatere a crizei economice şi financiare. Cum să obţinem o bunăstare economică durabilă printr-o mai bună aplicare a legislaţiei comunitare în domeniu”. Evenimentul a fost organizat de Fundaţia EUROLINK-Casa Europei sub egida Platformei CEFTAC, proiect fondat în anul 2004 cu sprijinul Programului PHARE al Uniunii Europene.
În deschiderea lucrărilor, din partea Reprezentanţei Preşedinţiei Uniunii Europene în România, Dl Andreas JOHANSSON, Ataşat Afaceri Europene al Ambasadei Suediei în România, a adresat un mesaj de salut în onoarea invitaţilor şi participanţilor la eveniment. În cadrul acestuia, invitatul a subliniat mai întâi că legile naţionale de reglementare a concurenţei continuă să joace încă un rol important în multe State Membre UE. Pe de altă parte însă, a fost relevată în mod elogios iniţiativa Preşedintelui Comisiei Europene de a fi revăzute în mod urgent politicile de concurenţă în contextul actualei crize financiare şi economice. Vorbitorul a ţinut să reliefeze, de asemenea, faptul că menţinerea unui regim loial şi transparent al concurenţei trebuie să joace un rol major, reflectat mai ales la nivelul protecţiei consumatorilor. De aceea, în acest context, a fost evocată importanţa realizării la nivel comunitar a unui sistem de alertare rapidă a consumatorilor pentru a se realiza în cât mai mare măsură o eliminare a lipsei de transparenţă a exercitării regulilor incorecte şi chiar al corupţiei în cadrul Pieţei Unice Europene.
Mesajul a scos, totodată, în relief rolul pe care Reţeaua Europeană de Concurenţă (European Competition Network) îl are şi va trebui să continue să îl deţină în actul context economic şi social. În final, vorbitorul a pledat în favoarea faptului ca pieţele să devină treptat nu numai mai eficiente decât până acum, ca funcţionalitate, ci să fie chiar „eco-eficiente” în viitor. În numele Ambasadei Suediei şi al său personal, invitatul a apreciat public iniţiativa Casei Europei din Bucureşti şi a urat succes deplin desfăşurării dezbaterilor.
Mesajul adresat de Directoratul General Concurenţă al Comisiei Europene prin persoana Dlui Director General Philip LOWE, a scos în special în evidenţă faptul că istoria şi experienţa recentă a manifestării actualei crize financiare şi economice au repus şi mai mult în atenţie rolul reglementării concurenţei la nivel european. În cadrul acestui proces, Comisia Europeană a avut rolul central de jucat, adoptând un cadru temporar de lucru pentru a oferi posibilităţi complementare Statelor Membre în vederea stăpânirii efectelor crizei financiare asupra economiei reale. Acţiunile Comisiei Europene au fost însoţite de o recunoaştere – atât din partea guvernelor, cât şi din partea mediilor de afaceri – a faptului că Piaţa Unică Europeană este „bijuteria coroanei Uniunii Europene” şi că, în timp ce a fost crucial să fie menţinută stabilitatea financiară, a fost, de asemenea, vital să se asigure faptul că măsurile naţionale nu exportă problemele lor dincolo de frontiere. Numai în acest fel poate fi menţinut un nivel acceptabil al funcţionării Pieţei Unice Europene, în beneficiul consumatorilor şi al concurenţei.
I.
În cadrul secţiunii I, intitulată: “Noile oportunităţi financiare deschise de sistemul Ajutoarelor de Stat UE în actuala etapă pentru mediul de afaceri”, Av. Andrei UNGUREANU (Societatea „Deleanu Vasile-Avocaţi”) a inaugurat dezbaterea printr-o intervenţie ştiinţifică, în cadrul căreia a prezentat pe larg implicaţiile şi dificultăţile cu care se confruntă, din punct de vedere juridic şi economic, companiile care necesită în această perioadă primirea unor ajutoare de stat, mai ales dacă este vorba de întreprinderi aflate în dificultate financiară temporară sau care se confruntă cu posibilitatea declanşării procedurilor de insolvenţă. În continuare, reprezentanta Direcţiei de Ajutor de Stat din cadrul Ministerului Finanţelor Publice, Dna Magda DINU, a prezentat pe scurt stadiul actual de operaţionalizare a schemei privind acordarea de ajutoare de minimis pentru dezvoltarea sau modernizarea întreprinderilor mici şi mijlocii şi a răspuns întrebărilor din partea unor participanţi.
În cadrul dezbaterii, mai mulţi vorbitori au exprimat regretul că instituţiile financiar-bancare nu au dat curs invitaţiei la dezbateri şi că nu manifestă o atitudine solidară şi coerentă în raport cu exigenţele traversării cu bine a actualei situaţii economice, mai ales din unghiul de vedere al aşteptărilor mediului de afaceri şi ale statului român. De asemenea, majoritatea intervenţiilor au solicitat un rol mult mai energic şi mai consecvent din partea Consiliului Concurenţei pentru obţinerea unor scheme de ajutor de stat relevante din partea Comisiei Europene, precum în numeroase alte State Membre UE. În absenţa unei poziţii oficiale din partea Consiliului Concurenţei, nu au putut fi comentate şi evaluate rezultatele cooperării dintre DG Concurenţă-Comisia Europeană şi Consiliul Concurenţei, în special în chestiunile în care responsabilitatea asupra procesului acordării şi monitorizării ajutoarelor de stat este partajată între Comisia Europeană şi România, ca Stat Membru UE. În acest context, Prof. Petre PRISECARU (Institutul de Economie Mondială al Academiei Române) a făcut observaţia că guvernul a încurajat recent acordarea unor forme de garantare discutabile a unor împrumuturi către unele companii din România, fără consultarea prealabilă cu Consiliul Concurenţei şi Comisia Europeană. Acelaşi vorbitor a subliniat că autorităţile centrale nu au găsit modalităţile practice prin care să descurajeze comportamentul multor bănci străine sau a altor mari companii internaţionale de a repatria majoritatea profitului către sediile lor centrale, fără să participe la îmbunătăţirea actualului climat financiar şi economic din România. Drept cauză importantă în această privinţă a fost considerată şi acţiunea de împrumutare de către Guvernul României cu dobânzi foarte ridicate, pentru a evita consecinţe financiare dramatice care ar putea pune în mod serios în dificultate guvernul şi pe contribuabilii români.
II.
Partea a doua s-a desfăşurat sub genericul: “Reacţia actuală şi dezirabilă a Consiliului Concurenţei şi a celorlalte autorităţi de reglementare pentru reducerea efectelor crizei europene / globale în România. Moduri specifice adaptate nevoilor sectorului de afaceri autohton”. În cadrul acestei dezbateri, majoritatea vorbitorilor au exprimat un consens cu privire la necesitatea unei aplicări riguroase a recomandărilor Comisiei Europene privind prevenirea şi tratarea unor situaţii economico-financiare imprevizibile sau acordarea de sprijin special unor companii economice aflate în dificultate majoră. Evident, aşa cum arată diversele studii şi analize publicate inclusiv în revistele editate de Institute of Competition Law (Paris), partener al organizării evenimentului, există riscul unor derapaje semnificative faţă de scopurile iniţiale ale intervenţiei Statelor Membre UE, dacă nu se are în vedere, în paralel, o reglementare mai strictă şi mai atentă decât până acum a activităţii instituţiilor financiare bancare şi nebancare. A fost evidenţiată, pe de altă parte, şi necesitatea unei mult mai bune colectări a taxelor şi impozitelor, ca alternativă faţă de creşterea TVA sau împovărarea bugetară suplimentară a mediului de afaceri.
În intervenţia reprezentantului Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC), Dl Eugen DOBRESCU, au fost evocate pe scurt pârghiile de care dispune această instituţie privind o creştere a transparenţei activităţii instituţiilor financiare în raport cu nevoile şi aşteptările consumatorilor. Totuşi, s-a subliniat că prerogativele ANPC sunt în mare parte limitate de contextul legislativ, iar rolul determinant îi revine Consiliului Concurenţei, precum şi BNR, pentru a preveni sau stopa practici netransparente ale activităţii băncilor şi instituţiilor financiare nebancare. Întrucât, în România, majoritatea băncilor importante active nu au sediul central în România, a fost pusă în discuţie recomandare ca Guvernul şi BNR să solicite în mod energic condiţii mai prietenoase şi mai echitabile cu privire la procesul de creditare sau sprijinirea statului român în situaţii de dificultate majoră. Această cerinţă este simetrică în raport cu condiţiile privigeliate în care aceste bănci au pătruns şi au lucrat până acum pe piaţa românească.
Directorul Executiv al Direcţiei Executive Reglementare din cadrul Autorităţii Naţionale pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii (ANCOM), Dl Eduard LOVIN, a inventariat în mod cuprinzător mutaţiile pozitive care au intervenit până în prezent în acest domeniu, în raport cu recomandările Comisiei Europene şi cu aşteptările consumatorilor de servicii în domeniul comunicaţiilor. Pe de altă parte, vorbitorul a răspuns unei întrebări referitoare la situaţia de conflict între Comisia Europeană şi statul român, datorită declanşării iminente a unui proces la Curtea Europeană de Justiţie în urma reproşurilor faţă de stabilitatea şi imparţialitatea instituţională a organismului de reglementare în comunicaţii, aduse de către Comisia Europeană. Motivaţia principală o constituie tergiversarea de către Senatul României a legiferării schimbărilor cerute de legislaţia comunitară pentru depăşirea actualei situaţii şi îmbunătăţirea modului de gestionare şi stimulare a concurenţei pe piaţa telecomunicaţiilor.
Referitor la reglementarea profesiilor liberale, de o atenţie specială s-a bucurat domeniilor activităţii notarilor publici. Este adevărat că, recent, Consiliul Concurenţei a avertizat asupra tarifelor disproporţionat de mari ale acestora în raport cu media europeană şi a evidenţiat impactul negativ al acestor tarife asupra consumatorilor cu posibilităţi medii şi reduse, în special în cazul achiziţionării de locuinţe sau al tranzacţiilor imobiliare, în general. Deocamdată, în absenţa unor norme de reglementare unitară la nivel european, statul român nu a putut interveni prin măsuri de reglementare externă în favoarea consumatorilor care să afecteze schimbări pozitive în activitatea notariatelor publice. Limitarea exercitării liberei concurenţe, ca şi o informare deficitară a beneficiarilor de servicii notariale continuă să greveze buna funcţionare a acestui domeniu. În acest sens, a fost formulată recomandarea unor amendamente legislative, necesare pentru a corecta actualele distorsiuni şi pentru a deschide în mod mai echitabil competiţia pentru accesul la liberă practică al persoanelor care doresc să exercite profesiunea de notar. Pe de altă parte, au fost reliefate şi alte situaţii din anumite profesii liberale, precum cea a experţilor contabili, auditorilor financiari dar şi a practicienilor în insolvenţă care – dacă ar fi existat o formare de specialitate, organizată la timpul potrivit – ar fi contribuit într-un mod mult mai palpabil la îmbunătăţirea absorbţiei fondurilor europene în România. În actualele condiţii ale crizei, a fost pusă în relief şi necesitatea perfecţionării legislaţiei în domeniul insolvenţei şi a modalităţii de recuperare a creanţelor, în asemenea mod încât practicienii în insolvenţă şi consultanţii în domeniu să contribuie într-un mod mai activ la reaşezarea pe baze mai solide a investiţiilor şi mediului de afaceri din România. Nu în ultimul rând, s-a evidenţiat şi necesitatea identificării unor noi instrumente juridice şi procedurale care să limiteze dependenţa economiei autohtone faţă de comportamentul uneori discreţionar sau abuziv al băncilor străine, în vederea unei redresări mai rapide a mediului de afaceri, în special a sectorului IMM din ţara noastră.
III.
În ultima parte a evenimentului, s-a desfăşurat sesiunea cu tema: “Salonul de Soluţii Practice Financiare: Sistemul finanţărilor prin programele cu fonduri structurale UE – o şansă deja compromisă pentru mediul de afaceri românesc?”. Invitatul principal al acestei secţiuni a fost Directorul General al Autorităţii pentru Coordonarea Instrumentelor Structurale (ACIS) din cadrul Ministerului Finanţelor Publice, Dl Ştefan CIOBANU. În acest context, invitatul a făcut o prezentare succintă a stadiului actual al accesării fondurilor structurale şi de coeziune. Acesta a precizat că s-a reuşit agreerea a aproximativ 2000 de contracte de finanţare şi că urmează a fi semnate şi puse în execuţie proiecte în valoare de 3,55 miliarde euro. Pe de altă parte, reprezentantul ACIS a subliniat faptul că adevăratele dificultăţi încep de-abia de acum încolo, odată cu demararea proceselor de implementare ale proiectelor, asumate fie de administraţiile locale, fie de întreprinzătorii privaţi. Acelaşi vorbitor a respins posibilitatea pierderii de fonduri din partea UE, dar nu a comentat în vreun fel, totuşi, rata relativ scăzută de accesare de până acum a fondurilor europene în raport cu alte State Membre UE. Ca răspuns la întrebările adresate de către participanţi, invitatul s-a referit şi la diverse dificultăţi manifestate în privinţa asigurării co-finanţării şi demarării proiectelor, admiţând că până acum a existat un număr relativ limitat de cazuri de retragere a beneficiarilor de finanţare din proiectele avansate iniţial. Exact în acest context, a fost acceptată sugestia unor participanţi privind urgenţa adoptării unor soluţii constructive privind implementarea proiectelor chiar în context de criză. De pildă, o posibilitate ar fi îmbunătăţirea condiţiilor de acordare a avansurilor financiare către beneficiari, chiar dacă nu există iniţial o scrisoare de garanţie bancară. În ansamblu, s-a insistat pe necesitatea unei simplificări administrative raţionale a măsurilor de accesare şi implementare a proiectelor din unghiul de vedere al beneficiarilor. Până acum au fost adoptate deja o serie de măsuri destinate acestui scop. Cu toate acestea, nu toate autorităţile de management au pus în practică reducerea numărului de corrigendum-uri la Ghidurile Solicitantului şi, mai ales, solicitarea ACIS ca aceste corrigendum-uri să fie incorporate în mod unitar şi coerent odată cu lansarea fiecărui apel de proiecte. Reprezentantul ACIS şi-a exprimat încrederea că anul 2010 va fi mai favorabil beneficiarilor potenţiali de finanţare şi prin găsirea unor forme de sprijin adecvate în beneficiul mediului de afaceri.
Pe de altă parte, reprezentanta Autoritatea Naţională pentru Reglementarea şi Monitorizarea Achiziţiilor Publice (ANRMAP) la lucrări, Dna Daniela Miruna BOHALTEA, a făcut o prezentare a modificărilor şi consecinţelor legislative pe care le-a suportat legislaţia în domeniul achiziţiilor publice. Vorbitoarea a recunoscut faptul că declanşarea a numeroase procese în instanţă privind nemulţumirile faţă de rezultatul unor licitaţii a întârziat uneori nejustificat de mult semnarea unor acorduri de finanţare şi demararea unor proiecte importante. Moderatorii dezbaterii au pus în relief faptul că prerogativele Consiliului Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor (CNSC) au rămas excesiv de restrânse, iar, în paralel, nu s-a asigurat o mai bună pregătire şi responsabilizare a judecătorilor implicaţi în decizii referitoare la atribuirea unor finanţări europene prin sistemul de achiziţii publice actual. Este de presupus că, în viitor, Comisia Europeană va reacţiona într-un mod mai concludent decât până acum cu privire la punerea în aplicare a întregului cadru juridico-normativ referitor la procesul de achiziţii publice în România.
Remarci şi concluzii finale
În ciuda faptului că Forumul s-a desfăşurat în acest an în condiţii politice şi economice neprielnice, participanţii au apreciat în majoritate calitatea informaţiilor primite, gradul de interactivitate şi posibilitatea formulării unor sugestii şi recomandări privind problemele punctuale aduse în discuţie. S-a remarcat însă că gradul de cooperare şi convergenţă instituţională al autorităţilor chemate să coordoneze şi să decidă în domeniul reglementării concurenţei este încă nepermis de scăzut. Există, totuşi, un cadru legislativ şi un sistem de acorduri de cooperare între Consiliul Concurenţei şi alte instituţii relevante care ar putea să producă schimbări mai consistente şi mai rapide în privinţa asigurării unui climat concurenţial mult îmbunătăţit pe piaţa românească. De pildă, în acest sens, din partea Consiliului Concurenţei se aşteaptă o combativitate mult mai susţinută şi manifestarea capacităţilor interne de investigaţie privind denunţarea şi sancţionarea, în timp util, a înţelegerilor ilegale din cadrul unor carteluri, inclusiv printr-o stimulare mai susţinută şi coerentă a politicilor de clemenţă care, în alte State Membre UE, au generat în ultimii ani rezultate notabile în favoarea normalizării mediului concurenţial. În această privinţă, un rol important ar trebui să-i revină promovării mult mai largi şi mai energice a „culturii concurenţei”, în special prin dialogul consultativ structurat cu apărătorii drepurilor consumatorilor în diverse domenii deficitare, precum şi suţinerea unor evenimente şi activităţi comune cu organizaţiile neguvernamentale implicate în acest domeniu. De asemenea, o cooperarea cu rezultate mult mai directe şi mai bine puse în valoare cu Reţeaua Europeană de Concurenţă (ECN) ar trebui să disemineze mai activ bunele practici în domeniu şi să impună criterii convergente şi transparente de analiză / evaluare a activităţii anuale a Consiliului Concurenţei, cât şi a celorlalte autorităţi de reglementare sectoriale din România. În acest sens, unul dintre rezultatele palpabile pe termen scurt ar fi acordarea mai multor scheme de ajutor de stat către anumite sectoare economice care şi-ar putea valoriza astfel mai bine capacităţile şi viabilitatea lor în această etapă dificilă de recesiune economică şi instabilitate politică.
Reamintim că Forumul interactiv „Ziua Europeană a Concurenţei şi Competitivităţii în România” a reprezentat cea de-a V-a ediţie a unui proiect demarat în anul 2004 şi că până în prezent, sub egida Platformei CEFTAC, ca şi a celuilalt program complementar al Fundaţiei EUROLINK-Casa Europei, referitor la sprijinirea absorbţiei fondurilor europene (Platforma EU-RO Clearing Funds), au avut loc un număr semnificativ de campanii de informare, sesiuni de training, forumuri de dezbateri, şcoli de vară, incubatoare de afaceri şi proiecte europene, care au sprijinit prin mijloacele şi posibilităţile societăţii civile dezvoltarea şi perfecţionarea activităţii social-economice şi a dialogului între partenerii sociali din România.
Pentru mai multe informaţii şi detalii, cei interesaţi pot consulta site-urile: www.HouseofEurope.ro , www.StructuralFunds.ro şi www.ceftac.ro .
Pentru conformitate,
Secretariatul Consorţiului Organizatoric al Platformei CEFTAC
c/o EUROLINK – Casa Europei
