Cartea de povesti a unui economist

Canoanele neoclasice restrictioneaza domeniul modelelor economice posibile. Absenta totala a factorilor psihologici, antropologici si sociologici din vechea teorie economica permite existenta unui imens potential de reinnoire.

La sfarsitul lui 2009, George Soros a infiintat The Institute for New Economic Thinking, cu menirea sa adune laolalta economisti care gindesc altfel decat celebrii Chicago boys, adepti ai “fundamentalismului pietei libere”, neoliberali, exponenti ai curentului ce a dominat gindirea si politicile economice ale ultimelor trei decenii. Printre cei alesi sa exploreze in cautarea unei paradigme alternative se numara si trei laureati ai Premiului Nobel: Joseph Stieglitz (mai cunoscut datorita functiilor sale de la FMI si Banca Mondiala si atitudinii antiglobalizare din Globalizarea si deziluziile sale si Mecanismele globalizarii), Michael Spense (de la Harvard University) si George Akerlof (de la Berkley University).

Ultimul dintre cei amintiti este cunoscut in S.U.A., avand stagii si la Harvard, Federal Reserve Bank si London School of Economics (sotia sa a fost si consilier economic al presedintelui Clinton), mai ales pentru teoriile sale privind asimetriile informatiei, eseurile sale de psihologie si sociologie economica, care ne permit o intelegere mai rafinata a pietelor. Acestea au fost reunite si publicate recent si in romaneste la editura Publica, Colectia de economie, cu titlul Cartea de povesti a unui economist. Eseuri despre consecintele noilor ipoteze in teoria economica, Bucuresti, 2009.

Lucrarea este o polemica la adresa mainstream-ului economic, care refuza concluziile derivate din cercetarea psihologica, antropologica sau sociologica, desi avem de-a face cu stiinte surori. “Nu sunt de acord cu nici o regula care limiteaza natura ingredientelor folosite in modelele economice”, avertizeaza autorul. Modelele neoclasice sunt considerate simpliste si genereaza politici economice pe masura, ceea ce nu inseamna ca Akerlof este un adept al reglementarii severe a pietelor, el nerevendicindu-se de la o doctrina anume.

Volumul de fata a fost publicat prima oara in Statele Unite in 1984, de atunci cunoscand patru editii succesive, fara a-si pierde actualitatea. Mai mult, in contextul crizei actuale, ea a devenit de extrema actualitate, pentru ca obliga la regindirea unor concepte si teorii considerate pina de curind infailibile.

Ea pune sare pe rani cit se poate de recente si de dureroase printr-o analiza de cea mai buna calitate, care imbogateste si rafineaza dialogul dintre experti. Asa cum arata Robert Solow, “Aceste eseuri arata cit de multe lucruri bune rezulta din combinarea analizei economice cu deschiderea catre faptele elementare ale vietii sociale. Multi predica acest ideal. George Akerlof este unul dintre putinii care il traiesc cu adevarat, cu rezultate de-a dreptul fascinante”.

Akerlof este unul dintre cei mai inovatori si originali economisti contemporani, care a inspirat multe abordari noi ale politicilor economice. Prin forma si continut, eseurile sale incalca multe tabuuri si ofera ipoteze noi de lucru. Ele au putere de convingere si ofera o noua viziune psiho-socio-antropo-economica.

Este o abordare transdisciplinara, in perfect dezacord cu teoria economica traditionala, bazata pe un set tacit de ipoteze de lucru si de modele cu care opereaza economistii. Acestia au inceput sa vada intreaga lume prin prisma respectivelor modele clasice, mai mult, sa reduca procustian realitatea la canoanele si schemele lor.

Autorul e cunoscut si pentru rolul jucat in elaborarea teoriei behavioriste. Pe linga nenumaratele studii si articole, a mai publicat Efficiency Wage Models of the Labor Market, scrisa impreuna cu sotia sa, Janet Yellen, in 1986, Explorations in Pragmatic Economics (2005) si Animal Spirit, cea mai recenta lucrare a sa, scrisa impreuna cu Robert J. Shiller, aparuta in 2008 si aflata in curs de traducere si in limba romana, tot la Editura Publica, Colectia de Economie.

Mesajul principal al lucrarilor lui Akerlof este de ordin metodologic, autorul incercand sa impuna un stil nou si original, un mod alternativ de abordare a teoriei economice, care exploreaza consecintele unor noi ipoteze comportamentale.

De pilda, consecintele economice ale informatiilor asimetrice fusesera putin abordate pana la el. Regulile stiintei neoclasice, destul de rigide, limiteaza aria teoriei economice si, uneori, o face chiar absurda.

Fara relaxarea acestor reguli, anumite fenomene “indiscutabile”, cum ar fi teoria somajului involuntar, risca sa devina incompatibile cu teoria economica.

Modelul neoclasic, bazat pe teoria echilibrului pietelor, vine in contradictie cu existenta unui somaj ridicat pe tot parcursul ciclului de afaceri, ceea ce face ca asa-zisele “anticipari rationale” sa esueze in explicarea convingatoare a ratele persistente ale somajului.

Canoanele neoclasice restrictioneaza, asadar, domeniul modelelor economice posibile. Absenta totala a factorilor psihologici, antropologici si sociologici din vechea teorie economica permite existenta unui imens potential de reinnoire.

Astfel, determinantele si consecintele comportamentelor economice ar putea fi evaluate pe baza mai multor ipoteze si, deci, explicate mai pertinent. Introducerea unor astfel de factori va modifica, desigur, echilibrele traditionale, dar va da nastere unor noi modele economice.

Autorul introduce si analizeaza o multitudine de ipoteze neconventionale, cum ar fi: informatia asimetrica, comportamentul de casta, obedienta fata de conventii sociale sau culturale, natura locurilor de munca, obedienta fata de normele de lucru motivata de literatura sociologica, comportamentul conform disonantei cognitive, dobindirea loialitatii si a trasaturilor de personalitate s.a.

Preocuparea principala a autorului este rezolvarea problemei somajului, apoi urmeaza solutionarea problemei discriminarii, ambele beneficiind de numeroase explicatii din partea modelelor de cliring de piata ale cererii si ofertei. Lucrarea contine opt eseuri, din care trei dedicate problemelor legate de informatiile incomplete si cinci aplicarii conceptelor de antropologie, sociologie si psihologie, ca noi ingrediente ale teoriei economice.

Problema de baza, in conceptia lui Akerlof, este ca economistii au ignorat si continua sa ignore celelalte discipline sociale, ceea ce i-a lipsit de o teorie rationala privind somajul, precum si de o teorie sociala a discriminarii.

Odata pusa problema, autorul prevede ca, in mod similar matematicii de acum treizeci de ani, psiho-socio-antropo-economia se gaseste la inceputul unei perioade in care multi oameni vor activa in acest domeniu, in special savanti care lucreaza la aplicarea altor stiinte sociale in economie.

0 thoughts on “Cartea de povesti a unui economist”

  1. Dragos Pislaru spune:

    Felicitari Tiberiu – Akerlof ar merita mediatizat mai mult…nu prea avem insa unde dezbate asemenea lucruri.

    Interdisciplinaritatea este insa din ce in ce mai voga, si ofera solutii mult mai complexe pentru imbunatatirea politicilor publice.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.