Astăzi, 7 martie 2019, Comisia a luat măsuri suplimentare în cadrul procedurilor de constatare a neîndeplinirii obligațiilor împotriva a 26 de state membre, inclusiv România, pentru a asigura punerea în aplicare integrală a normelor UE privind recunoașterea calificărilor profesionale.
Doar o piață unică funcțională poate să își valorifice pe deplin potențialul pentru cetățenii și întreprinderile din întreaga Europă. În conformitate cu Comunicarea privind piața unică din 22 noiembrie 2018, Comisia ia astăzi măsuri suplimentare de asigurare a respectării legislației, pentru a garanta că toate statele membre respectă pe deplin normele UE privind recunoașterea calificărilor profesionale.
Profesioniștii din cadrul pieței unice a UE pot să se deplaseze dincolo de frontiere și să-și exercite profesia sau să presteze servicii în alte state membre. UE a instituit norme care să le permită profesioniștilor, cum ar fi doctorii sau arhitecții, să beneficieze de recunoașterea calificărilor lor profesionale într-un alt stat membru. Directiva privind calificările profesionale (Directiva 2013/55/UE) a fost modernizată în 2013 și a trebuit să fie transpusă în legislația națională până la 18 ianuarie 2016.
Comisia trimite astăzi avize motivate unui număr de 24 state membre (Austria, Belgia, Bulgaria, Croația, Cipru, Danemarca, Finlanda, Franța, Germania, Grecia, Ungaria, Irlanda, Italia, Luxemburg, Malta, Țările de Jos, Polonia, Portugalia, România, Slovacia, Slovenia, Spania, Suedia și Regatul Unit) și scrisori complementare de punere în întârziere către 2 state membre (Estonia și Letonia) cu privire la neconformitatea legislației și practicii lor juridice naționale cu normele UE privind recunoașterea calificărilor profesionale (Directiva 2005/36/CEastfel cum a fost modificată prin Directiva 2013/55/UE).
Avizele motivate și scrisorile complementare de punere în întârziere se referă la aspecte cruciale pentru funcționarea Directivei privind calificările profesionale, în special:
- Cardul profesional european: Austria, Belgia, Bulgaria, Croația, Cipru, Danemarca, Finlanda, Franța, Ungaria, Italia, Portugalia, România, Slovacia, Slovenia și Suedia;
- Mecanismul de alertă: Austria, Belgia, Croația, Danemarca, Estonia, Franța, Germania, Letonia, Malta, Portugalia, România, Slovacia, Slovenia, Spania și Suedia;
- Posibilitatea de a avea acces parțial la o activitate profesională: Austria, Belgia, Croația, Danemarca, Estonia, Franța, Germania, Ungaria, Letonia, Malta, Polonia, Slovacia, Slovenia și Suedia;
- Proporționalitatea cerințelor lingvistice: Belgia, Bulgaria, Croația, Germania, Polonia, România și Slovacia;
- Instituirea unor centre de asistență: Franța, Ungaria, Italia și Portugalia;
- Transparența și proporționalitatea obstacolelor de reglementare: Austria, Belgia, Bulgaria, Croația, Cipru, Danemarca, Finlanda, Franța, Germania, Grecia, Ungaria, Irlanda, Italia, Letonia, Luxemburg, Malta, Țările de Jos, Polonia, Portugalia, România, Slovacia, Slovenia, Spania, Suedia și Regatul Unit.
Aceste aspecte au fost, de asemenea, menționate într-o Comunicare din ianuarie 2017 privind recomandările de reformă pentru reglementarea serviciilor profesionale.
Toate statele membre vizate au acum la dispoziție două luni pentru a răspunde argumentelor prezentate de Comisie. În absența unui răspuns satisfăcător, Comisia poate decide să adreseze un aviz motivat Estoniei și Letoniei și să sesizeze Curtea de Justiție a UE cu privire la celelalte 24 de state membre.
Sursa: Reprezentanta Comisiei Europene in Romania
