În vederea pregătirii viitorului program de cooperare transfrontalieră Interreg România-Ungaria 2021-2027, Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice (MDRAP), în calitate de Autoritate de management pentru actualul Program Interreg V-A România-Ungaria, a demarat seria consultărilor la nivel național, în scopul conturării unei poziții unitare privind domeniile de interes strategic care vor fi abordate pentru următoarea perioadă de programare.
La prima reuniune organizată de MDRAP au fost punctate prevederile relevante pentru cooperarea teritorială europeană incluse în noile propuneri de Regulamente europene și au fost dezbătute orientările formulate de Comisia Europeană în documentul elaborat ca instrument de sprijin pentru elaborarea viitorului program. De asemenea, au fost analizate domeniile de interes și ariile de intervenție corelate cu viitorul program, pentru fiecare dintre instituțiile reprezentate la întâlnire.
La reuniune au participat reprezentanți ai ministerelor și altor instituții considerate relevante pentru procesul de programare a perioadei 2021-2027: Ministerul Fondurilor Europene, MDRAP (Direcția Generală Dezvoltare Regională și Infrastructură), Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Sănătății, Ministerul Transporturilor, Ministerul Cercetării și Inovării, Ministerul Apelor și Pădurilor, Ministerul Comunicațiilor și Societății Informaționale, Ministerul Economiei, Ministerul Muncii și Justiției Sociale, Ministerul Educației Naționale, Institutul Național de Statistică.
Procesul de consultare va continua cu o serie de ateliere de lucru ce urmează a fi organizate în aria eligibilă, cu participarea actorilor relevanți pentru domeniile corelate cu obiectivele de politică stabilite de Comisie, considerate prioritare pentru investițiile finanțate din Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR):
1. O Europă mai inteligentă: intervenții care vizează consolidarea capacităților de cercetare și inovare și adoptarea de tehnologii avansate; beneficiile digitalizării pentru cetățeni, companii și autorități publice; accelerarea creșterii și competitivității IMM-urilor; dezvoltarea abilităților de specializare inteligentă, tranziția industrială și spiritul antreprenorial.
2. O Europă mai ecologică, cu emisii reduse de carbon: promovarea eficienței energetice și reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră; promovarea energiei regenerabile; dezvoltarea sistemelor inteligente de energie, a rețelelor și a stocării în afara rețelelor TEN-E; adaptarea la schimbările climatice; prevenirea riscurilor și managementul dezastrelor; promovarea tranziției către o economie circulară; promovarea managementului durabil al apelor; protecția naturii și a biodiversității; infrastructura verde și reducerea poluării; promovarea mobilității multimodale urbane durabile.
3. O Europă mai conectată: dezvoltarea unei rețele transeuropene de transport, inteligentă, durabilă, rezistentă la schimbările climatice, inclusiv îmbunătățirea accesului la rețelele transeuropene pentru transporturi; mobilitate națională, regională și transfrontalieră;
4. O Europă mai socială: investiții prioritare pentru a îmbunătăți accesul la ocuparea forței de muncă prin intermediul politicilor active privind piața forței de muncă, anticiparea nevoilor de competențe și sprijinirea tranzițiilor și mobilității pe piața forței de muncă;
5. O Europă mai aproape de cetățeni: prin încurajarea dezvoltării durabile și integrate a zonelor urbane, rurale și de coastă și a inițiativelor locale. Zonele metropolitane au nevoie de investiții în inovare, productivitate și creșterea capacității administrative și sprijinirea sprijinirea zonelor sensibile din perspectiva problematicii de mediu.
Sursa: MDRAP
