Ministerul Economiei a publicat joi un proiect de Ordonanță de urgență prin care urmărește desființarea actualului Program de Promovare a Exporturilor, în cadrul căruia s-au constatat anomalii grave, precum subvenții mai mari decât afacerile beneficiarilor, legături între intermediarii organizatori și beneficiarii participanți și faptul că aproape jumătate din beneficiari nu sunt exportatori.
Ministerul mai susține că beneficiile din PPE au mers către firme deținute de membri din Consiliul de Export, tocmai cei care iau decizii cu privire la acest program.
Din anul 2002, România implementează un program de promovare a exporturilor (PPE) dirijat prin intermediul Ministerului Economiei. PPE este un instrument de subvenții în administrarea Ministerului Economiei, cu finanțare de la bugetul de stat. Prin PPE se subvenționează parțial sau total, în principal cheltuielile privind participarea la târguri internaționale și organizarea de misiuni economice.
Cheltuielile cu contractele PPE au crescut de aproape trei ori din 2015 până în 2019, de la 25 de milioane de lei la 71 de milioane de lei.
Între anii 2015-2019, numărul mediu anual de beneficiari PPE participanți la târguri a fost de 395. În același timp, numărul mediu anual de beneficiari participanți la misiuni economice a fost de 67, dintre care aproximativ 50% au fost simultan și participanți la diverse târguri. În realitate, numărul beneficiarilor scade atunci când sunt identificați participanții cu aceiași asociați, din același grup de societăți, cu aceiași administratori sau cu adrese identice, afirmă Ministerul.
Raportat la numărul de târguri și misiuni finanțate în 2015, respectiv 2019, se constată că numărul mediu al societăților care au participat la târguri a scăzut de la 9 firme/târg și 8 firme/misiune la 8 firme/târg și 7 firme/misiune. Așadar, creșterea cheltuielilor PPE, a avut loc fără extinderea sau chiar cu restrângerea, numărului de societăți beneficiare de finanțare. Mai degrabă, s-a mărit finanțarea către același număr de societăți.
Analizând distribuția sumelor de finanțare către societățile beneficiare, suma de bani medie cu finanțarea societăților pentru participarea la târguri a fost 118.000 RON în 2019. Cu toate acestea o discrepanță importantă există între firmele care au mai beneficiat în trecut și cele noi (care nu au mai fost beneficiat de finanțare și anii anteriori). Pentru firmele noi, suma medie a fost de 89.000 RON, în timp ce pentru firmele care au fost finanțate și în fiecare dintre anii 2015-2018, suma medie finanțată în 2019 a fost de 145.000 RON, potrivit documentului Ministerului.
Alte anomalii constatate de Ministerul Economiei
- În 2019, peste jumătate din beneficiari au fost finanțați și în anul precedent, iar aproximativ 21% dintre ei au avut legături prin intermediul asociaților/administratorilor comuni cu alte societăți beneficiare din același an și din anii precedenți. Totodată, numărul de firme „noi” a fost sub 35%, însă dintre acestea aproximativ un sfert au avut același tip de legături cu alte societăți beneficiare din același an și din anii precedenți.
- Costul cu comisioanele intermediarilor care intermediază participarea la târguri/misiuni a crescut de aproape 4 ori, de la un cost total de 1.950.000 RON în 2015 la 7.650.000 RON în 2019.
- Raportat la numărul total al exportatorilor României în fiecare dintre anii 2015-2019, numărul beneficiarilor PPE reprezintă în medie aproximativ 3%.
- Peste 75% din exporturile României sunt reprezentate de 500 de exportatori. Dintre aceștia, între 2015-2019, au beneficiat de susținere PPE în medie doar 8, iar activitatea acestora de promovare, participare la târguri și export nu a depins de finanțarea PPE.
- În realitate, aproape 50% din beneficiarii PPE nu se regăsesc printre exportatorii României. Dacă în 2015 aproximativ 170 din beneficiari nu se regăseau printre exportatorii României, în anul 2019 această cifră a crescut la aproximativ 230.
- Participarea la târgurile internaționale este intermediată de firme contractate în urma unor proceduri de achiziții accelerate.
- Consiliul de Export, organism care dirijează principalele decizii privind PPE, își desfășoară activitatea în condiții de lipsă de transparență, lipsă de monitorizare și lipsa unei strategii coerente, potrivit Ministerului Economiei.
- Beneficiarul cu cele mai mari subvenții PPE între 2015-2020: beneficii de aproape 2 milioane de lei, cifră de afaceri medie de 60.000 lei, 0 salariați. Proprietarul: reprezentant al unei asociații membru în Consiliul de Export; membru în comisiile de selecție.
- Peste o sută de beneficiari cu cifra de afaceri mult sub subvenția primită sau cu pierderi anuale considerabile: 340.000 RON pentru o firmă cu cifră de afaceri 1.500 RON în 5 ani; unul din primii 30 de beneficiari PPE între 2015-2019 cu aproape 700.000 RON a avut cifra de afaceri de 4 ori mai mică în același interval… Detalii aici.