Cum se pierd fondurile europene

Actualul sistem de cofinanţare riscă să compromită numeroase proiecte în derulare
Resursele umane, o afacere perdantă pentru Organizaţiile neguvernamentale
Curierul Naţional prezintă „capcanele” birocratice din cursa fondurilor europene

În toate discursurile oficiale, accesarea fondurilor europene reprezintă o prioritate naţională. Abordarea este raţională deoarece miliardele de euro puse la dispoziţia României pot conduce la reducerea decalajelor competiţionale existente între noi şi ţările UE. O schemă financiară, aparent facilă, dar care se împiedică în detalii… birocratice. De aici provin şi confuziile apărute în contabilizarea accesării şi absorbţiei banilor UE. Degeaba s-au câştigat, pe hârtie, milioane de euro dacă aceşti bani nu mai pot fi cheltuiţi. Programul Operaţional Sectorial de Dezvoltare a Resurselor Umane reprezintă cel mai bun exemplu. Există Organisme Neguvernamentale (ONG) care acum se află în imposibilitate de a mai derula proiectele adjudecate. Formatorii profesionali se declară falimentari, în incapacitate financiară de a derula programele de reconversie. A cui este vina? Cazuistica arată că ea aparţine sistemului. Statul s-a dorit un finanţator al proiectelor europene, dar modul în care a înţeles să gestioneze acest proces se dovedeşte ineficient în condiţiile zecilor de mii de concedieri, anunţate în sectorul bugetar.
În realitate, datele din domeniul virtual trădează, cât se poate de clar, un proces de cămătărie. Iată ce găsim pe paginile dedicate acestui subiect al formării profesionale, pe Internet: „Sunt fericitul câştigător al unei finanţări pe FSE şi, după cum ştiţi, fiecare proiect a obţinut o prefinanţare de 30% din cheltuielile eligibile – contribuţia proprie, aferente fiecărui an. Condiţia pentru a obţine prefinanţarea din anul 2 este ca să fie recuperată minimum 70% din prefinanţarea acordată în primul an. Ce am calculat eu pentru proiectul nostru: Prefinanţarea obţinută = 218.000 lei. Suma care trebuie recuperată pentru a beneficia de prefinanţarea pentru anul 2 este 152.600 lei. Cum ştiţi, la fiecare cerere de rambursare nouă ni se reţine 35%, sumă care reprezintă recuperarea prefinanţării. Prin urmare, suma de 152.600 lei reprezintă 35% din cheltuielile eligibile care vor trebui realizate în anul 1, deci totalul cheltuielilor eligibile trebuie să fie 436.000 lei. Dacă scădem din această sumă valoarea prefinanţării, rezultă că va trebui să avem o contribuţie proprie la cheltuielile eligibile în anul 1 de 218.000 lei (53.170 euro), la care se adaugă TVA de 46.135 lei (11.252 euro), deci în total o contribuţie de 264.135 lei, respectiv 64.423 euro, sumă care va trebui achitată în anul 1. Întrebare: care este şansa să ajungem la prefinanţarea din anul 2??? Răspunsul nostru e amar…”

Fără prea multe… speranţe

Despre piedicile în cazul derulării fondurilor europene destinate formării profesionale şi a disfuncţionalităţilor din AMPOSDRU, mai multe informaţii primim de la Angela Achitei, preşedinte executiv al ONG „Alături de Voi”. Domnia sa susţine că printre factorii perturbatori se află:
1. Întârzierea rambursării cheltuielilor pe proiect până la 90- 130 de zile faţă de maximum 45 de zile, cum e specificat în contract. „Din păcate, nimeni nu plăteşte aceste întârzieri. Tot noi, beneficiarii, suntem în situaţia de a face acte adiţionale de modificare a activităţilor ce nu le-am efectuat sau întârziat din motive care nu au ţinut de noi, ci de AMPOSDRU – întârzieri tranşe, nedecontare TVA, lipsă manual beneficiar, lipsă reglementări decontare între parteneri – şi lista poate continua. Mă întreb de ce mai suntem obligaţi să trimitem conform contractului următoarele documente care nu pot fi respectate: anexa 14 – grafic estimativ privind depunerea cererilor de rambursare; anexa 19 – previziuni actualizate; anexa 1 – lista achiziţiilor publice”.
2. Imposibilitatea de a lucra credit bancar de către un ONG, doar dacă acesta deţine proprietăţi cu care să garanteze. „Băncile nu au norme de evaluare a gradului de risc pentru ONG-uri şi astfel nu se acordă credite. În situaţia în care nu ştii pe ce cash flow să te bazezi, este şi foarte riscant să lucrezi cu o bancă”.
3. Imposibilitatea de a recupera TVA pe proiect. „Este inadmisibil să sponsorizezi statul” mai bine de 15 luni de proiect fără să ştii când vei recupera TVA. Deşi sunt câteva aspecte reglementate în acest sens în manualul beneficiarului şi în „ghid aplicare TVA”, care este schiţă, până în prezent AMPOSDRU nu a emis instrucţiuni de recuperare a TVA. În schimb au menţionat în manualul beneficiarului că AMPOSDRU va efectua rambursarea cheltuielilor reprezentând contravaloarea TVA în termen de 15 zile lucrătoare de la data la care AMPOSDRU/OI responsabil autorizează plata. Dar în cât timp se procesează cererea de rambursare TVA de către AMPOSDRU de la data primirii de la beneficiar, nu apare nimic. Aşa deci, avem toate şansele să recuperăm TVA la finalul proiectului”.
4. Lipsa unei notificări oficiale cu privire la cheltuielile aprobate în urma verificării raportului. „Noi am primit o astfel de notificare pentru raportul nr. 2 la cerere, după ce am constatat că ne-au intrat mult mai puţini bani în cont faţă de cât solicitasem. Practic, dacă nu ai notificare, nu poţi face contestaţie dacă te simţi nedreptăţit”.
5. Modificarea formularelor de raportare pe parcurs, „eventual după ce ai trimis raportul, fără să fii anunţat în scris de aceste modificări, aşa cum prevede punctul B, art.1 din contractul de finanţare”.
6. Lipsa de răspunsuri la adrese oficiale, „astfel fiind constant încălcat punctul B, articolul 9 din contractul de finanţare prin care AMPOSDRU are obligaţia de a răspunde la o solicitare în termen de 15 zile de la primirea acesteia”.
7. La întâlnirile/sesiunile de informare organizate cu AMPOSDRU, formatorii sunt total nepregătiţi să răspundă la întrebări concrete de implementare. „Cei care ar putea să răspundă la întrebări pleacă înainte de a începe sesiunea de întrebări şi răspunsuri. De ce nu se fac întâlniri de lucru între beneficiari şi monitori pe proiecte (financiar, tehnic, achiziţii, vizibilitate ş.a.) pentru a avea un rezultat şi o reflectare directă în implementarea proiectelor?!!”.
8. Manualul beneficiarului de pe site apare cu menţiunea „revizuit”.
„Această menţiune nu ne dă garanţia că manualul beneficiarului este final şi aprobat, având în vedere că tot am văzut schiţe ale acestui document înainte de a aplica pe proiecte în 2008 şi după”.
Conform prevederilor Codului Fiscal, contribuabilii au posibilitatea de a direcţiona 2% din impozitul datorat pe venitul net anual impozabil către o entitate nonprofit, unităţilor de cult, precum şi pentru acordarea de burse private.
„Astfel spus, până în prezent organizaţia pe care o conduc se declară „investitor strategic” pe proiectul implementat pe FSE şi „sponsor oficial al statului” în condiţiile în care am intrat într-un cerc vicios în care nu mai putem implementa toate activităţile pe proiect, nu am plătit taxele şi impozitele pe salarii, dar cel mai grav e că în acest proiect am creat locuri şi am angajat 15 tineri infectaţi cu HIV în cadrul unităţilor protejate dezvoltate, locuri de muncă pentru care nu ştim dacă vom putea asigura continuitate în condiţiile menţionate mai sus. Vorbim de FSE ca fonduri destinate dezvoltării resurselor umane şi incluziunii sociale, dar din păcate numai incluziune socială nu facem când nu avem continuitate şi ne luptăm pentru supravieţuire, fiind la limită de incapacitate de plată, respectiv faliment. Este trist că ne plângem că nu avem absorbţie de fonduri şi că nu se depun proiecte, problema de fapt e că nu avem un sistem eficient de monitorizare a proiectelor aprobate, iar exemplul negativ cu dificultăţi în implementare este cea mai bună reclamă cum să nu accesezi fonduri structurale” – Angela Achiţei, preşedinte executiv „Alături de voi”.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

scroll to top