Economie si transdisciplinaritate (I)

Daca economia e una dintre perspectivele asupra lumii, atunci raspunsurile la intrebarile pe care ea le pune necesita, cel mai adesea, o trecere prin alte discipline. Preluind reculul, putem percepe contururile realitatii si adevarata importanta a tuturor lucrurilor.

Pe masura ce stiinta evolueaza, omenirea isi deconstruieste vechile reprezentari si realizeaza altele in acord cu noile cunostinte. In fiecare etapa, un singur domeniu rezista progresului ideilor: cel al economiei, care astfel acumuleaza ramaneri in urma considerabile. In economie, chestiunile teoretice cedeaza pasul in favoarea jocurilor de putere, mai ales in epoca noastra. Aceasta este, daca am inteles eu bine, ideea centrala a nou aparutei lucrari a profesorului emerit si ganditorului Rene Passet, de la Universitatea Paris I-Pantheon-Sorbonne, lucrare intitulata Les Grandes representations du monde et de l’economie a travers l’histoire. De l’Univers magique au tourbillon createur, Ed. Les liens qui liberent, Paris, 2010. Este o carte monumentala, ce vine dupa altele asemenea, cum ar fi: L’Economique et le Vivant, Paris, Economica 1996; L’Illusion neo-liberale, Paris, Fayard, 2000; Eloge du mondialisme, par un “anti” presume, Paris, Fayard, 2001; Mondialisation financiere et terorisme, scrisa in colaborare cu Jean Libermann, Paris, Enjeu-Planete, 2002, ca sa le citam doar pe cele mai importante. R. Passet a facut parte, vreme de douazeci de ani, din celebrul “Grup al celor zece”, o elita academica pariziana, care reunea mari fizicieni, biologi, sociologi, antropologi, matematicieni, informaticieni, economisti, dezbaterile lor deschizindu-i noi perspective asupra cunoasterii (vezi Brigitte Chamak, Le Groupe des dix ou les avatars des rapports entre science et politique, Editions du Rocher, Paris, 1997).

Aceasta carte se prezinta ca o pledoarie in favoarea unei economii transdisciplinare. Daca economia e una dintre perspectivele asupra lumii, atunci raspunsurile la intrebarile pe care ea le pune necesita, cel mai adesea, o trecere prin alte discipline. Preluind reculul, putem percepe contururile realitatii si adevarata importanta a tuturor lucrurilor. Mutatiile ce caracterizeaza evolutia stiintelor umane se exprima in plan economic prin mari sisteme explicative (Fiziocratii, Clasicii, Marx, Walras, Keynes, Schumpeter, Hayek, Friedman…), moduri de organizare si programe de actiune diferite. Astazi, tehnologiile informatiei reclama un nou sistem economic. “Istoria – afirma autorul – nu este un catalog cu date ale unor evenimente, sau de teorii fisate in anumite perioade de timp, ci prezentarea si analiza miscarilor interdependente ce se deplaseaza in spatiu si in timp. Rupturile brutale ce vin uneori sa bulverseze acest curs apartin ele insele acestei continuitati. Caci ele au cauze ce nu apar din neant” (p.9). Fiecare conceptie economica trebuie deci plasata in epoca sa si integrata in aceasta evolutie, pe care o integreaza la rindul sau.

Autorul francez isi propune sa restituie, sa reincadreze activitatea economica in ansamblul activitatilor de reglare a sferelor naturale, umane si sociale carora le apartine si din care ea se hraneste. De asemenea, isi propune sa interpreteze functionarea si problemele sistemelor economice actuale, mai ales ale celui neoliberal, prin prisma mutatiilor profunde ale epocii noastre: tehnice (emergenta imaterialului), stiintifice (structuri disipative, abordari haotice, stiinta cognitiva), politice (globalizarea financiara) si de mediu (depasirea limitelor capacitatii pamintului de a ne suporta). In fine, autorul isi propune sa replaseze evolutia gindirii economice in miscarea generala a reprezentarilor pe care fiecare epoca si le face despre Univers, despre functionarea sa si despre locul pe care il ocupa specia umana.

Prin urmare, nu este vorba despre o noua istorie a gandirii economice (sint deja destule), ci despre o noua grila de lectura a acesteia. A reciti economia in lumina noilor conceptii stiintifice, care vorbesc despre un mars ineluctabil spre degradare si moarte termica, sub presiunea fortelor antagoniste si complementare ale ciclurilor degradarii si recompunerii, presupune un mod de gindire transdisciplinar. Dar e bine sa stim ca diferentele de perspectiva asupra lumii tin de spiritul nostru, si nu de o realitate asa-zis obiectiva. Privim realitatea prin prisma specializarilor noastre tot mai inguste si tot mai numeroase, din unghiuri specifice si-i punem intrebari diverse, care ne diferentiaza si mai mult.

Dar fiecare dintre aceste discipline nu poate accede, prin definitie, decit la o viziune partiala asupra realului. Eu, de pilda, studiez realitatea din perspectiva economistului. Dar nu cred ca specialitatea mea trebuie sa-mi devina inchisoare. Astfel, fara a-mi parasi formatia de baza, datorita multiplicarii teribile a cunostintelor, sint obligat sa le apropii, sa gasesc punti de legatura intre specializari si sa le fac sa colaboreze. Ei bine, in locul geometric de intilnire a diferitelor specializari are loc astazi progresul stiintific. Cand analizez activitatea unui agent economic, trebuie sa ma consult cu un sociolog, cu un psiholog, cu un fizician, cu un biolog comportamentalist si cu altii inca. Numai ascultindu-i si integrindu-le aprecierile cu ale mele voi putea intelege cu adevarat. Singur nimeni nu mai  poate intelege pe deplin.

O alta lucrare asemanatoare e cea a spaniolului Jose Manuel Naredo: La Economia en evolucion: Historia y perspectiva de las categorias basicas del pensamiento economico, Madrid, Siglo XXI, 2003. Ambele lucrari reexamineaza fundamentele logice ale economiei si istoria marilor paradigme economice pe baza unei abordari larg transdisciplinare. Atata doar ca, in timp ce autorul spaniol pleaca de la studiul economiei si ajunge la transdisciplinaritate, R. Passet parcurge drumul invers, de unde o interesanta complementaritate. De asemenea, in acelasi spirit, se recomanda si lucrarea britanicului Angus Maddison Contours of the World Economie. Essays in macroeconomic history, New York, Oxford University Press, 2007. Se pare ca acesta este spiritul vremii…

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.