In opinia noastra, principalele probleme cu care se confrunta beneficiarii POSDRU, in momentul de fata sunt urmatoarele:
1. Lipsa unei abordari unitare in ceea ce priveste intepretarea instructiunilor si a prevederilor contractului de finantare. Este imperativ necesara eliminarea subiectivismului, mai ales in chestiunile ce tin de modificarea anexei 1 cererea de finantare – mai exact, trebuie specificat cand trebuie realizat un act aditional si cand trebuie realizata o notificare de modificare a anexei 1 – cererea de finantare. In momentul de fata sunt anumite situatii care nu sunt reglementate in contractul de finantare iar modalitatea de modificare a anexei 1 se realizeaza la indrumarea ofiterului de proiect – indrumare care, de cele mai multe ori, nu este reglementata printr-un articol al contractului de finantare.
2. Excesul de legislatie si de instructiuni care reglementeaza modalitatea de implementare a proiectelor POSDRU – in momentul de fata exista 60 de instructiuni, 4 forme ale contractului de finantare precum si o serie de decizii care reglementeaza implementarea proiectelor POSDRU. De asemenea, exista inclusiv o diversitate de instrumente legislative care reglementeaza implementarea proiectelor POSDRU – decizii, erate, instructiuni, ordine de ministru etc. Unele dintre acestea prevad chestiuni total antagonice.
3. Lipsa de educare a beneficiarilor POSDRU in vederea intelegerii aspectelor ce tin de sustenabilitatea unui proiect dar si de caracterul strategic al proiectului. Desi au proiecte in implementare, exista beneficiari care nu cunosc in totalitate legislatia FSE. Acest lucru se poate intoarce impotriva AMPOSDRU deoarece vor exista un numar mare de alerte de nereguli.
4. Explicarea prevederilor indicatorilor de output, de rezultat si de program, mentionati in Ghidul Indicatorilor. Exista neclaritate in ceea ce priveste abordarea acestor indicatori, mai ales din cauza faptului ca ghidul indicatorilor are invocate anumite proiecte de lege aflate in dezbatere – este cazul economiei sociale.
5. Clarificarea aspectelor de justificare a activitatilor aferente proiectelor finalizate, mai ales in ceea ce priveste indicatorii proiectului – exista proiecte finalizate care au fost implementate in neconcordanta cu prevederile ghidului indicatorilor datorita faptului ca acesta nu era in vigoare la momentul respectiv. Este imperativ necesara o clarificare a modalitatii de intepretare a indicatorilor proiectului. Se recomanda o cat mai buna informare a beneficiarilor cu privire la modul de interpretare al indicatorilor aferenti DMI-urilor. Acolo unde nu exista legislatie sau formulari interpretabile se recomanda clarificarea acestor chestiuni.
6. Clarificarea modalitatii de raspundere contractuala a Partenerilor proiectului in cazul in care acestia nu-si indeplinesc indicatorii sau folosesc fraudulos resursele financiare aferente proiectului. Desi a fost modificata definitia termenului de beneficiar in temeiul og 1117, nu s-a procedat la introducerea unor prevederi sau a unor instructiuni care sa permita AMPOSDRU sa se adrese direct Partenerului in cazul in care acesta nu a respectat prevederile contractului de finantare. De cele mai multe ori, avand in vedere ca Partenerii nu au semnat un astfel de contract, partenerii se dezic de clauzele acestuia si se produc blocaje.
7. Clarificarea prevederilor aferente og 64, referindu-ne aici la numarul de conturi ce trebuiesc utilizate in procesul de implementare de catre beneficiari si de catre parteneri. Anumite Organisme intermediare indruma beneficiari in vederea utilizarii a doua conturi si alte Organisme Intermediare indruma beneficiarii in vederea utilizarii a 3 conturi.
8. Lipsa utilizarii resurselor financiare aferente asistentei tehnice in vederea desfasurarii de activitati complementare activitatii AM POSDRU, in special pentru vizitele de monitorizare sau pentru activitatea de helpdesk. Aceasta din urma trebuie sa fie o activitate centrata pe solutii si nu o simpla activitate de comunicare a prevederilor contractului de finantare sau ale ghidurilor solicitantului. Acestea pot fi utilizate pentru externalizarea vizitelor la fata locului, etc. Se recomanda utilizarea acestora in conformitate cu legislatia in vigoare astfel incat sa se procedeze la generarea de efecte pozitive in sistemul POSDRU.
9. Necesitatea unei definitii clare a indicatorului cost-eficienta in corelatie cu sistemul de evaluare aplicat pentru fiecare cerere de finantare evaluata si contractata.
10. Cresterea capacitatii auditorilor financiari in vederea corelarii documentatiei tehnice cu documentatia financiara in cadrul procesului de realizare a auditului. Foarte multi auditori nu asigura corelarea dintre documentatia tehnica – documentatie care probeaza indeplinirea indicatorilor proiectului si implicit ai programului – si documentatia financiara.
11. Necesitatea clarificarilor aferente cheltuielilor transnationale si ale eligibilitatii acestora. In momentul de fata aceste tipuri de cheltuieli sunt extrem de vag definite.
12. Lipsa unei abordari sistemice a POSDRU-ului, referindu-ne aici inclusiv la dinamizarea activitatii institutiilor ce intervin in fluxul unui proiect POSDRU – ANC (CNFPA, ANOFM etc). De exemplu, majoritatea proiectelor finantate din POSDRU necesita realizarea de cursuri de formare profesionala finalizate cu certificate recunoscute pe piata muncii. Un astfel de demers presupune realizarea unui dosar de autorizare care intra sub incidenta ANC. Numarul mare de proiecte finantate din POSDRU a pus o presiune considerabila pe institutia anterior mentionata iar procedura de autorizare a unui furnizor de formare profesionala sau a unui curs de formare profesionala are o durata uneori dubla fata de cea mentionata in lege.
13. Lipsa accesului la finantare pentru beneficiarii POSDRU – se solicita modificarea ordonantei 9 / 2010 care vizeaza Fondul de Contragarantare in sensul includerii principalilor beneficiari ai POSDRU (parteneri sociali) pe lista entitatilor eligibile care pot accesa Fondul de Contragarantare.
14. Emiterea de instructiuni care, in anumite cazuri, trateaza aceeasi chestiune – de exemplu instructiunea 41 si instructiunea 60. Ambele trateaza externalizarea managementului de proiect.
15. Existenta unor contradictii extrem de mari in ceea ce priveste managementul financiar al resurselor FSE. De exemplu exista decizii care sunt antagonice cu prevederile contractului de finantare – decizia 8 si prevederile contractului de finantare care trateaza recuperarea prefinantarii. Nici beneficiarii, nici auditori nu stiu ce prevederi sa aplice. Se recomanda revizuirea tuturor clauzelor contractului de finantare, instructiunilor si deciziilor in vigoare si emise de catre AMPOSDRU in vederea clarificarii tuturor chestiunilor neclare sau neconforme cu legislatia in vigoare.
16. Lipsa unor structuri de asistenta – ce pot proveni din zona societatii civile care pot utiliza resurse din FSE in vederea asistarii beneficiarilor cu probleme sau care au in implementare proiecte critice. Necesitatea dezvoltarii unor structuri de tip asociatie care sa coaguleze beneficiarii POSDRU in vederea legitimarii comunicarii in relatia cu AMPOSDRU si pentru a implementa eficient prevederile si instructiunile AMPOSDRU. Aceste structuri ar trebui sa aiba rolul de a monitoriza modalitatea de respectare si implementare a deciziilor Comitetului de Monitorizare si a clauzelor contractului de finantare.
Ati luat vreodata contact cu problemele mentionate mai sus?
