Fondurile europene si nationale au „rotunjit” conturile fermierilor cu 4 miliarde de euro in 2016

O suma record de 4 miliarde de euro a intrat in acest an in conturile fermierilor romani prin schemele de plati directe din Fondul European de Garantare pentru Agricultura (FEGA), prin masurile de dezvoltare rurala finantate din Fondul European pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala (FEADR), dar si datorita subventiilor acordate integral de la bugetul de stat.

Datele de bilant ale Ministerului Agriculturii arata ca in jur de 1,5 miliarde euro erau deja platiti pana la 15 octombrie 2016, pe platile directe aferente Campaniei 2015, la care s-au adaugat, incepand din 16 octombrie si pana in prezent, alte 1,05 miliarde euro, banii aferenti cererilor de plati directe depuse in Campania 2016.

Din plafonul total alocat din FEGA pentru campania din acest an, de circa 1,7 miliarde euro, a fost platita pana la data de 28 decembrie o suma de peste un miliard euro, iar diferenta ramasa, de 700 milioane euro, va ajunge la fermieri pana la data limita stabilita de Regulamentele comunitare in vigoare, respectiv 30 iunie 2017.

In ceea ce priveste platile pe dezvoltare rurala efectuate din FEADR in perioada noiembrie 2015 — decembrie 2016, acestea ajung la valoarea de 1,5 miliarde de euro, din care 1,2 miliarde de euro sunt aferente perioadei curente de programare. Romania beneficiaza de o alocare financiara din FEADR de 8,128 miliarde de euro pentru implementarea Programului National de Dezvoltare Rurala (PNDR) in perioada 2014-2020, la care se adauga cofinantarea de la bugetul de stat, in valoare de 1,344 miliarde de euro, iar platile efectuate pana la acest moment reflecta un grad de absorbtie de circa 14%.

Ministerul Agriculturii a anuntat ca platile efectuate au fost deja returnate de catre Comisia Europeana, in proportie de 77%, urmand ca diferenta sa fie rambursata Romaniei pana la jumatatea lunii ianuarie, reintregind astfel sumele cheltuite de la bugetul de stat pentru efectuarea lor.

Directorul general al Agentiei pentru Finantarea Investitiilor Rurale (AFIR), Eugen Popescu, declara in luna septembrie ca programul PNDR a demarat in exercitiul financiar 2014 — 2020 prin preluarea unui portofoliu consistent de proiecte din perioada de finantare anterioara, aflate in diferite stadii de implementare. El considera acest aspect, pe de o parte, un succes, pentru ca daca nu se reusea acest lucru „ar fi fost o catastrofa in special pentru cei care deruleaza aceste proiecte”, iar pe de alta parte un esec, pentru ca aceste proiecte nu au fost finalizate la timp, iar cheltuielile cu salvarea lor se ridicau la 460 de milioane de euro.

AFIR a primit, incepand din aprilie 2016, cand s-au lansat primele apeluri de primire a proiectelor de investitii din acest an si pana la finele lunii decembrie, 14.159 de cereri de finantare pentru proiecte de investitii prin intermediul submasurilor de finantare din cadrul PNDR 2020, iar alocarea totala a solicitarilor de finantare nerambursabila a depasit 1,81 miliarde de euro.

Potrivit datelor AFIR, pana in prezent, au fost selectate 2.310 proiecte in vederea semnarii contractelor de finantare cu beneficiarii, in valoare totala de peste 348 milioane de euro. In acest an, AFIR a deschis sesiuni de primire a proiectelor pentru 18 submasuri (sM) de finantare a investitiilor in agricultura si dezvoltarea spatiului rural prin PNDR 2020, iar sapte dintre aceste submasuri au fost lansate in premiera in 2016. Ele vizeaza finantarea cooperarii si grupurile de producatori, procesarea produselor agricole si pomicole, dar si o schema de sprijin pentru micii fermieri.

Din anul 2015 si pana in prezent, Agentia a primit in total 21.850 cereri de finantare, in valoare de aproximativ 3,36 miliarde de euro, iar dintre acestea au fost selectate 6.671 proiecte, in valoare totala de peste 1,25 miliarde de euro. Procesul de selectie este insa in desfasurare.

Valoarea totala a proiectelor de investitii finantate prin PNDR 2020, finalizate pana in prezent, se ridica la aproximativ 122 de milioane de euro.

Pe de alta parte, un alt program gestionat de MADR, cu sume alocate de aproape 10 ori mai mici decat celelalte, este Programul Operational pentru Pescuit si Afaceri Maritime (POP-AM), care a inregistrat in 2016 o rata de absorbtie de numai 6,63%, adica o plata efectiva de 11,6 milioane de euro. Din aceasta suma, mai mult de 9,4 de milioane de euro reprezinta prefinantarea, releva datele MADR transmise la solicitarea AGERPRES, la inceputul lunii decembrie.

Acest program a fost lansat efectiv in luna aprilie, la Tulcea, locul unde este, de altfel, cel mai important centru piscicol al Romaniei.

Mi-as dori ca toate baltile fostelor exploatatii de acvacultura sa revina pescuitului si sa se termine cu agricultura din bazinele piscicole (…) Potentialul acestei zone este extraordinar. Din nefericire, Romania nu a gasit o solutie pentru o forma de subventie la peste, asa cum se intampla in PNDR pentru agricultura. POPAM este singurul sprijin material care vine in sectorul piscicol”, spunea atunci directorul general al Autoritatii de Management (AM) al POPAM, Ciceronis Cumpanasoiu.

Prima masura din POPAM 2014-2020 a fost lansata insa la finele anului trecut si se adreseaza Grupurilor locale pentru pescarie durabila (FLAG — ‘Fisheries Local Action Group’), iar pana in aprilie 2016 un numar de 13 grupuri depusesera deja cereri pentru acordarea sprijinului pregatitor.

In data de 19 decembrie 2016, Autoritatea de Management pentru POP 2014-2020 a deschis sesiuni de depunere de proiecte pe masuri referitoare la prelucrarea produselor pescaresti si acvacultura, cu fonduri disponibile de 45,1 milioane de lei, la diversificarea veniturilor si noi forme de venituri (4,51 milioane de lei) si la investitii productive in acvacultura (135,5 milioane de lei). Aceste sesiuni vor fi active pana la data de 16 februarie 2017, iar propunerile de proiecte si cererile de finantare se depun online, in sistemul electronic MySMIS 2014.

Romania a primit pe acest program pentru exercitiul financiar 2014-2020 o alocare de 168,42 milioane de euro din Fondul european pentru pescuit si afaceri maritime (FEPAM), iar acestei sume i se adauga contributia de 25% din partea Guvernului Romaniei care este de 25% din alocare.

***

Rata finala de absorbtie a fondurilor europene pe vechea programare financiara din PNDR 2017-2013 a ajuns la 87% fara avansuri si la 95% daca luam in considerare prefinantarea de 561,5 milioane de euro, acesta fiind insa programul „vedeta” al Romaniei, cu cele mai multe fonduri atrase. Iar acest lucru s-a vazut, deoarece agricultura din Romania a progresat enorm in ultimii ani datorita finantarilor aduse de aderarea tarii la Uniunea Europeana.

”Datorita finantarilor importante aduse de aderarea Romaniei la Uniunea Europeana si efortului bugetar national, putem sa observam ca agricultura a progresat enorm si este una performanta la nivel european. Daca ne uitam la cifre, Romania este numarul 2 la productia de porumb si numarul 3 la productia de ovine, iar la cereale se afla in primele patru locuri la nivel european (…)Alaturi de finantarile europene, si cu alte sapte miliarde euro de la bugetul national, Romania a reusit sa performeze. Daca facem o comparatie cu bugetul Ministerului Agriculturii pana in 2007, care era de 300 de milioane de euro, finantarile au crescut pana in prezent de peste 11 ori”, spunea Achim Irimescu, la Indagra, la inceputul lunii noiembrie.

Cu toate aceste progrese, din suma totala alocata prin PNDR 2007-2013 de 8 miliarde de euro, numai bani europeni, s-a „pierdut” un miliard de euro pentru ca banii nu au mai putut fi atrasi, iar cele doua agentii de plati din agricultura au inregistrat penalizari care totalizeaza 755 de milioane de euro.

Seful de la Agricultura spunea tot la inceputul lunii noiembrie ca se impune o analiza „foarte critica” asupra modului in care s-au cheltuit banii europeni, dar si a efectelor acestora in mediul rural. „Se impune o analiza foarte critica pentru a vedea in cel fel s-au cheltuit banii, fondurile europene, si care au fost efectele. Am transferat atatea fonduri in mediul rural, dar consider ca trebuie sa vedem si efectul lor. Desi nu suntem cei mai penalizati la nivel european, am cerut o analiza sa vedem de ce s-a ajuns la aceasta situatie pentru ca avem penalizari de-a lungul anilor pe cele doua agentii de plati de 755 de milioane de euro, la care se mai adauga si dezangajarea de anul trecut de aproape un miliard de euro pe PNDR 2007-2013 (…)”, preciza atunci ministrul Agriculturii.

De asemenea, prin Agentia de Plati si Interventie pentru Agricultura (APIA), cea care gestioneaza platile directe, au fost atrase peste 7,3 miliarde de euro din Fondul European de Garantare Agricola (FEGA) in perioada de programare 2007 — 2013, ceea ce reprezinta un grad de absorbtie de 96% in conditiile in care alocarea FEGA, incluzand si anul de tranzitie 2014, a fost de 7,8 miliarde de euro. Practic, in exercitiul financiar precedent, Romania a absorbit 96% din sumele alocate sub forma de plati directe, respectiv 7,38 miliarde de euro, bani care au intrat efectiv in agricultura in perioada 2007 — 2014, iar la acestia s-au adaugat 5,27 miliarde de euro din alocarile nationale.

Romania a beneficiat in perioada 2007 — 2013 de o finantare totala de peste 14,5 miliarde de euro de la UE pentru plati directe si investitii, bani derulati prin cele doua agentii de plati din agricultura, iar in intervalul 2014 — 2020 finantarea depaseste 20 de miliarde euro.

In ceea ce priveste Programul Operational de Pescuit (POP) 2007-2013, programul care a avut cele mai putine fonduri, dar care s-a miscat si cel mai greu, acesta a inchis vechea programare cu o rata de absorbtie de 84%, respectiv de 149,9 milioane de euro in cifre absolute, dar, raportat la sumele rambursate de Comisie, procentajul este de numai 77%, respectiv 137 de milioane de euro.

Specialistii din Autoritatea de Management pentru POP apreciau la acea vreme ca Romania nu a avut experienta necesara pentru implementarea acestui program, POP 2007-2013, dar nici mediatizarea pe care ar fi meritat-o, la care se adauga si faptul ca, din 2012 si pana in iunie 2013, fondurile europene au fost blocate de Comisia Europeana din cauza disfunctionalitatilor din sistem.

In perioada de programare 2007-2013, Programul Operational de Pescuit din Romania a avut alocat un buget de 261,575 milioane de euro, din care 196,181 milioane de euro a reprezentat contributia Fondului European pentru Pescuit (FEP).

***

In primul trimestru al anului viitor, MADR estimeaza ca va redeschide sesiuni de depuneri de proiecte pe PNDR 2014-2020 pentru mai multe submasuri agricole: sM2.1 Sprijin pentru ajutorul in vederea beneficierii de utilizarea serviciilor de consiliere, sM 4.1 Sprijin pentru investitii in exploatatii agricole, sM4.1a Sprijin pentru investitii in exploatatii pomicole, sM4.2 Sprijin pentru investitii in prelucrare/comercializare si/sau dezvoltare de produse agricole, sM4.2a Sprijin pentru investitii in prelucrare/comercializare si/sau dezvoltare de produse pomicole, sM4.3 Sprijin pentru investitii in infrastructura legate de dezvoltarea, modernizarea si adaptarea sectoarelor agricol si forestier, sM6.1 Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri, sM6.2 Sprijin pentru infiintarea de activitati neagricole in zonele rurale, sM6.3 Sprijin pentru dezvoltarea fermelor mici, sM6.4 Investitii in crearea si dezvoltarea de activitati neagricole, sM7.2 Investitii in crearea si modernizarea infrastructurii de baza la scara mica si sM7.6 Investitii asociate cu protejarea patrimoniului cultural.

Bugetul alocat acestor sesiuni va fi comunicat in timp util potentialilor solicitanti, dupa consultarea Comitetului de Monitorizare pentru PNDR 2014-2020, afirma oficialii MADR.

In plus, tot in cursul acestui trimestru din 2017, se vor deschide si sesiunile de proiecte dedicate Instrumentului Teritorial Integrat (ITI) Delta Dunarii.

De asemenea, tot pentru anul 2017, se estimeaza deschiderea a 25 de masuri, acoperind din valoarea alocarii o suma de 75 de milioane de euro, din care 56,25 milioane de euro din Fondul european pentru pescuit si afaceri maritime (FEPAM).

***
Specialistii din Ministerul Agriculturii au anuntat ca pentru eficientizarea procedurilor in abordarea si gestionarea fondurilor europene, in 2017 vor exista modificari ale cadrului normativ in favoarea beneficiarilor, respectiv prin modificarea HG 226/2015.

Astfel, se incearca eliminarea obligativitatii blocarii de catre beneficiar intr-un cont special a 50% din valoarea cofinantarii private pe tot parcursul derularii proiectului, nu vor mai fi exclusi de la finantare o serie de potentiali beneficiari, cum ar fi cei cu contracte reziliate si cei ce se afla in litigiu cu AFIR, si se va asigura cadrul de reglementare care sa respecte principiul egalitatii de sanse.

Potrivit informatiilor MADR, vor mai exista si alte modificari procedurale in favoarea solicitantilor si beneficiarilor de fonduri europene legate de avize sau certificatele necesare in momentul depunerii cererii de finantare, de documentele de la Registrul agricol emis de primarii sau chiar de achizitii, unde verificarile se vor face online.

Nu in ultimul rand, se va prelungi si termenul de depunere a documentelor originale in vederea incheierii contractului de finantare la AFIR pana la 3 luni de la primirea Notificarii privind selectarea cererii de finantare.

Sursa: Agerpres

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

scroll to top