Geoeconomia si diplomatia economica

„In lumea aceasta pe cale de a deveni globala, interesele politice ale natiunilor se supun intereselor lor economice. Aceasta glisare semnifica deschiderea unei noi ere, cea a geoeconomiei„. (Pascal Lorot)

Geoeconomia reprezinta noua gramatica a rivalitatilor internationale. Ea este o ramura a relatiilor internationale, la intretaierea stiintelor economice cu geopolitica. Geoeconomia studiaza relatiile intre putere si spatiu, dar un spatiu virtual, sau fluid, in sensul in care limitele i se schimba fara incetare, eliberate de frontierele teritoriale si fizice caracteristice geopoliticii. Strategiile geoeconomice ocupa un loc privilegiat in panoplia instrumentelor de politica internationala. Exista un geodeterminism necesar. Geoeconomia e termenul utilizat pentru a defini o ecuatie ce e dirijata in dependenta de geospatialitate sau de informatia geografica.

Intreaga lume a preluat rapid aceasta noua paradigma, pentru ca e vorba de o noua paradigma in adevaratul sens al cuvintului. Geoeconomia este astazi un fenomen planetar, reprezentind un nou spatiu de competitie. Ea apare si ca o metoda de analiza a actiunilor internationale ale principalelor puteri. Intr-o lume in care acestea isi cauta noi cimpuri de manevra, abordarea geoeconomica ofera o grila de lectura indispensabila a relatiilor internationale.

Cresterea importantei geoeconomiei impune ca statele sa-si dezvolte diplomatia economica si sa cunoasca strategiile geoeconomice, strategiile diplomatice ale multinationalelor, care isi dezvolta semnificativ diplomatia de afaceri. Diplomatia economica se impune in contextul geoeconomiei, deoarece permite reprezentarea intereselor economice si sustinerea acestora la nivel national si international, global. Modul in care diplomatia economica afecteaza relatiile dintre state la nivel international poate fi observat in cadrul directiilor spre care se indreapta studiul geoeconomiei, astfel, relatia dintre diplomatia economica si geoeconomie este una de interdeterminare specifica. Formarea diplomatiei economice in cadrul geoeconomiei schimba calitatile pe care trebuie sa le detina diplomatii economici ai secolului al XXI-lea, care trebuie sa cunoasca atit caracteristicile diplomatiei generale, cit si pe cele ale diplomatiei economice, ale diplomatiei de afaceri, pentru o buna reprezentare a intereselor lor economice.

Intr-o economie globalizata, geoeconomia conduce geopolitica, iar diplomatia economica reprezinta principalul instrument al geoeconomiei. Prin urmare, se cauta principalele determinante geostrategice ale economiei, urmarirea evolutiei centrelor de putere la nivel mondial, a principalelor fluxuri comerciale si financiare, a bataliei acerbe pentru resurse ce se ascunde in spatele jocurilor diplomatice, a marilor oportunitati, perspective si riscuri de afaceri in economia mondiala, prin valorificarea inteligenta a atuurilor geoeconomice, prezente si potentiale, a geomantiei, descrierea strategiilor folosite in acest domeniu, precum si a pasilor necesari pentru dezvoltarea si internationalizarea unor afaceri. Caracteristicile relatiilor internationale actuale fac sa creasca relevanta si importanta geoeconomiei pentru dezvoltarea economiei mondiale, cit si rolul strategiilor si tacticilor construite pe baza ei si folosite pentru extinderea spatiala si globalizarea afacerilor.

Geoeconomia permite o noua analiza a evolutiei relatiilor economice internationale in contextul globalizarii si noii economii, a principalelor evolutii inregistrate in diviziunea internationala a muncii, in dinamica, structura si orientarea comertului mondial si a tranzactiilor financiare, a impactului noilor tehnologii si a bataliei pentru resurse, a hiperconcurentei intre centrele de putere traditionale si noile puteri emergente, sau alti jucatori actuali importanti care sint non-state, a modului flagrant inegalitar de distribuire a resurselor, a avutiei non-natiunilor si a natiunilor fara avutie.

Geoeconomia se preda in Occident de circa 20 de ani, iar la noi se preda doar la Bucuresti. Fondatorii disciplinei sint considerati Edward Lutwak in S.U.A. si Pascal Lorot in Franta, acesta din urma conducind din 1997 si revista „Geoeconomie”. Dar lor li se adauga, cu contributii semnificative, economisti importanti in domeniul relatiilor internationale, cum sint Robert Kaplan, Paul Krugman, Jagdish Bagwati, Amartya Sen, Thomas Friedman, Robert Clemens, Jean Pirenne, Joseph Nye, Yves Lacoste, Christian Sauter, Yves Boyer, Bob Ryerson, Paul Kennedy, Jared Diamond s.a.

Sint, cum spuneam, autori cu contributii importante in evidentierea caracteristicilor si dimensiunilor geoeconomiei, ca si ale noilor rivalitati internationale, ale diplomatiei de afaceri, in prezentarea actorilor implicati, a strategiilor si jocurilor utilizate, prin intermediul diplomatiei economice si a inteligentei economice, pentru maximizarea rezultatelor celor interesati si o mai buna insertie in economia globala, in schimbul mondial de valori. Geoeconomia presupune o abordare transdisciplinara, o munca de echipa care, cu ajutorul geo-informatiei si geo-deciziei, sa identifice noi chei ale reusitei dezvoltarii, sa ajute la intelegerea noilor realitati de pe piata globala, la familiarizarea cu noile tehnici si metode ale diplomatiei de bussines, ca si la dezvoltarea abilitatilor necesare unei analize lucide, critice si in timp real a evenimentelor si intereselor ce pot fi observate si valorificate pe plan international.

Economia trebuie inteleasa cu harta in fata. Intr-un sistem economic complex si dinamic, cind rationalitatea nu te mai ajuta in luarea rapida a deciziilor, trebuie sa faci recurs la cultura specifica, inclusiv la Geografie, sau – iata – la Geoeconomie, care explica multe si poate furniza elementele-cadru necesare unor bune optiuni. Ar fi fost bine, cred, ca si la Iasi, la Universitate, in cadrul departamentelor de resort, sa fi fost acceptat un astfel de curs, alaturi de altele de acest gen, care sa modernizeze curricula si sa ofere noi grile de lectura si de intelegere a relatiilor internationale, aflate intr-un proces de schimbare revolutionara.