”Pe lângă IMM Invest, sunt în măsură să vă anunț că în curând vom primi aprobarea și pentru schema de ajutor de stat pentru garantarea creditelor și pentru companiile care nu sunt IMM-uri, o schemă de ajutor de stat care va veni în sprijinul companiilor care sunt confruntate cu probleme de lichiditate, care au nevoie de resurse financiare atât pentru investiții, cât şi pentru capital de lucru.
O altă problemă pe care am constatat-o și pe care încercăm să o remediem prin intermediul programului nostru este fluiditatea circulației banilor între companii. O mare parte din companiile din țări mai dezvoltate se finanțează de pe bursă, se finanțează din sistemul financiar bancar. Companiile din România au o mare dependenţă de finanţarea prin intermediul creditului comercial, mai exact prin legăturile care există între companii. Pentru a preveni riscurile de scurtcircuitare a relațiilor comerciale în cazul în care o companie intră în probleme financiare și poate să afecteze întreg lanțul valoric și toți partenerii comerciali, am gândit o schemă prin care să încurajăm asigurarea creditului comercial, a creditului furnizor, prin garantarea asigurării creditului comercial pentru a putea să mai pasăm printr-o schemă economică eventualele situații care pot să genereze blocaje în fluxurile financiare, în relațiile comerciale dintre companii. De asemenea, am gândit un sistem de garantare a factoring-ului care, de asemenea, este destinat tot acestui obiectiv de a asigura fluiditatea fluxurilor financiare și posibilitatea de a interveni în sprijinul companiilor care se află în dificultate și a tuturor companiilor din lanțul de legături economice al fiecărei companii.
De asemenea, investițiile sunt extrem de importante și, repet, pe lângă IMM Invest am gândit și alte instrumente de finanțare a investițiilor pentru companii, cum ar fi schema de garantare pentru leasingul de echipamente; de asemenea, am gândit un întreg sistem de granturi pentru companii, în special pentru întreprinderi mici și mijlocii, care să fie finanțat din fonduri europene atât pe măsura 2.1 cât și pe măsura 2.2 pe POR, de asemenea un grant pentru care am mobilizat peste un miliard de euro, un grant de repornire, de asigurare a capitalului de lucru, pentru repornirea companiilor care au fost afectate în cel mai înalt grad de epidemia de COVID-19; de asemenea, grant de investiții de diferite categorii, fie granturi pentru microîntreprinderi sau întreprinderi mici și mijlocii de până în 200 de mii de euro, între 200.000 de euro și un milion de euro, și, de asemenea, granturi mai mari care vor fi derulate prin intermediul măsurii 2.2 din Programul Operațional Regional, granturi între 2 și 6 milioane de euro, granturi care sunt necesare pentru a susține investițiile companiilor în dezvoltare.
Daţi-mi voie să vă spun câteva cuvinte despre gândirea noastră asupra rolului guvernului. Am să încep prin a vă spune că este momentul ca liderii politici să iasă din mlaştina demagogiei și populismului, din discursul science-fiction care nu are nici o legătură cu legitățile economice și care creează așteptări care nu pot fi onorate. Vremea în care politicienii promiteau marea cu sarea și promiteau luna de pe cer şi ofereau praful de pe tobă trebuie să înceteze. Responsabilitatea în mesajele publice din partea guvernanților, din partea liderilor politici trebuie să fie dominantă, iar din partea guvernului trebuie să se audă adevărul, vocea rațiunii și doar lucruri care într-adevăr pot fi realizate și bazate pe realități economice, bazate pe legități economice, bazate pe un suport real de dezvoltare. Dezvoltarea economică, care trebuie să ducă la ridicarea nivelului de viață pentru fiecare cetățean din această țară, nu se poate baza decât pe investiții, pe creșterea competitivității economiei românești a companiilor din România, iar, aici, guvernul trebuie să aibă viziune, voință, să mobilizeze resurse, să fie în dialog și parteneriat cu mediul de afaceri pentru a găsi cele mai bune soluții, pentru a asigura creșterea competitivității companiei românești. Degeaba avem gaz, dacă gazul este vândut în România la un preț mai mare decât media europeană, ca urmare a unei ordonanțe, Ordonanța de Urgență 114, care a distrus complet sistemul de liberalizare al pieței pe piața gazului și pe piața energiei electrice. Degeaba avem gaz, dacă nu conectăm românii, nu aducem gazul românesc în casele românilor – și aici avem alocate resurse pentru a asigura lucrul respectiv. Degeaba avem gaz, dacă nu îl folosim spre cele mai valoroase forme de valorificare a gazului natural: în petrochimie, în prelucrarea diferitelor produse. De asemenea, degeaba avem gaz, dacă randamentele la producerea energiei electrice și termice în CET-urile din România este la un nivel de sub 50%, în condițiile în care tehnologiile moderne de cogenerare generează randamente de peste 90%. La fel este cazul și cu energia electrică. Baza competitivității, evident, trebuie să fie asigurarea unei energii la prețuri competitive cu celelalte ţări europene. Tot pentru competitivitate, dacă transportul unei tone de marfă costă de 0,7 ori mai mult decât transportul tonei de marfă dintr-o țară comparativă din acelaşi areal, va fi foarte greu să asigurăm competitivitatea pentru companiile care investesc în România.
De aceea, vrem să investim în modernizarea infrastructurii de transport, pentru a creşte competitivitatea companiilor, pentru a creşte atractivitatea României pentru investiţii care generează locuri de muncă, care generează dezvoltare, care generează la urma urmei şi venituri la bugetul de stat. România este o ţară bogată, cu resurse, dar valorificarea acestor resurse trebuie să se facă în mod inteligent, prin alocarea finanţărilor spre acele lucruri care într-adevăr pot să pună în valoare toate resursele de care dispune România. Prin crearea de lanţuri de producţie care să genereze valoare adăugată şi care să aibă într-adevăr capacitatea de a genera produse competitive pe plan internaţional. Avem cupru, dar atâta timp cât vom exporta numai ceea ce extragem din zona de cupru, fără să investim în producerea măcar de bare de cupru, nu mai vorbesc în prelucrarea înaltă a cuprului, astfel încât să putem să generăm valoare adăugată, nu ne valorificăm această resursă. Lucrul ăsta e valabil pentru aproape toate resursele de care dispune România. Companiile inteligente gândesc sisteme integrate, adică nu se mulţumesc să genereze numai un tip de produs pe care să îl vândă, ci să realizeze cât mai multe procese tehnologice, să se dezvolte pe lanţul valoric, astfel încât să genereze valoare adăugată cât mai mare în România. Nu vom putea acorda salarii mari atâta timp cât nu dezvoltăm aceste industrii, cât nu dezvoltăm aceste domenii în care există cu adevărat valoare adăugată mare şi în care angajaţii sunt cel mai bine plătiţi.
De asemenea, în perioada care va veni, trebuie să vă spun limpede că investiţiile care se derulează de către Guvern, de către companiile statului, se vor accelera. Iar această accelerare trebuie să provină dintr-un corect management al întregii proceduri de derulare a unei investiţii politice, de la idee până la realizarea efectivă a construcţiei. Nu putem să dezvoltăm infrastructura atâta timp cât o procedură de licitaţie în România durează şi cinci ani de zile. Într-o ţară normală durează maxim 6 luni de zile, în România am avut proceduri de licitaţii care au durat 3, 4, 5 ani de zile, din cauza faptului că de multe ori comisiile de licitaţie selectau firma de pe locul 6 câştigătoarea contractului, în loc să selecteze firma cu cea mai bună ofertă, în mod evident cu cea mai bună ofertă. Viteza şi corectitudinea derulării procedurilor de achiziţie, atât pentru companiile care realizează studii de fezabilitate, proiecte, cât mai ales pentru constructori efectiv, reprezintă o cheie a accelerării, dezvoltării proiectelor de infrastructură. Nu mai putem să stăm pe loc, suntem în ultimul an al exerciţiului financiar 2014-2020, iar cei care au fost înaintea noastră pur şi simplu au blocat utilizarea fondurilor europene pentru dezvoltarea economică a României. Nu numai în infrastructura de transport, ci şi în infrastructura de apă şi canalizare, în toate tipurile de infrastructură care sunt finanţate prin intermediul fondurilor europene şi pe axe importante în care s-a bătut pasul pe loc. De exemplu, în materie de canalizare, doar 9 milioane de români beneficiază de acces la reţeaua de canalizare, avem miliarde de euro pe POIM care trebuie utilizate de companiile de apă de la nivel judeţean pentru extinderea reţelelor de apă şi canalizare şi după aproape 7 ani de la începerea exerciţiului financiar actual, aproape niciun proiect în niciun judeţ nu a început proiectul de investiţii pentru extinderea reţelelor de apă şi canalizare. Guvernul şi administraţia trebuie să schimbe mentalitatea, spiritul antreprenorial trebuie să vină în activitatea Guvernului şi să fie principalul element. Acţiunea în societate trebuie determinată de Guvern. Avem nevoie de o administraţie care să se debaraseze de obiceiurile pe care le-a avut până acum, o administraţie digitalizată, o administraţie care ştie să spună ”da” în loc de ”nu”, o administraţie care să accelereze toate procedurile necesare pentru avizare, autorizare, certificare şi pentru toate celelalte proceduri de decontare care se derulează în intermediul administraţiei. Criteriul de evaluare al celui care lucrează în administraţia publică trebuie să fie eficienţa, trebuie să fie măsura în care are capacitatea de a procesa toate solicitările care îi vin din partea societăţii, din partea mediului economic.
Guvernul şi administraţia trebuie să fie parteneri ai mediului de afaceri. România nu se poate dezvolta decât pe baza unor companii puternice, competitive, care au capacitatea de a face faţă competiţiei pe plan global, care au capacitatea de internaţionalizare, care au cu adevărat capacitatea de a genera toate planurile de creştere a investiţiilor. Am fost în companii din România în care am rămas mirat, se derulează investiţii în care creşterea productivităţii este de 4 sau chiar de 5 ori. Eficienţa este fundamentală, introducerea, viteza de introducere în producţie a inovaţiilor, a inovării, a rezultatelor cercetării, de asemenea, constituie o bază a vitezei de mişcare înainte a economiei şi a societăţii româneşti.
Nu vreau să intru în toate detaliile programului pe care l-am pregătit, dar pot să vă spun limpede că România are o şansă uriaşă. Avem oportunităţi pe care mulţi nici măcar nu le-au identificat până astăzi, n-avem voie să ratăm nicio oportunitate, de la oportunitatea de a fi ţară europeană şi de a beneficia de sprijin din partea Uniunii Europene pentru dezvoltarea economică, până la oportunităţile care izvorăsc din resursele pe care le avem, până la oportunităţile care izvorăsc din diferitele plasări în zona geografică.
Se produce un fenomen la nivel mondial de relocare a capacităţilor de producţie. România nu trebuie să stea pasivă, România trebuie să prezinte toate avantajele pe care le poate avea un investitor, dacă decide să investească în România, indiferent de unde vine el.
Un alt lucru care este extrem de important în perioada care va veni: toate problemele pe care le-am avut au izvorât şi dintr-o neîncredere în forţele proprii. Încrederea în forţele proprii este fundamentală. Sigur, Guvernul nu poate singur să asigure dezvoltarea României, este nevoie de implicarea fiecărei companii, de implicarea fiecărui om care are iniţiativă în domeniul economic, în domeniul social, în domeniul cultural, în orice domeniu de activitate pentru a crea acea energie de care are nevoie România pentru a fructifica deosebitele oportunităţi cu care ne confruntăm astăzi.
Închei astăzi prin a vă spune că ne-am propus ca obiectiv în maxim o lună de zile toate măsurile care sunt prevăzute în programul economic să fie implementate prin adoptarea tuturor actelor normative necesare pentru realizarea acestor măsuri. Ne propunem ca toate măsurile pe care le-am gândit să fie uşor accesibile, să le implementăm digital şi să încercăm să asigurăm o viteză cât mai mare în accesul fiecărui posibil beneficiar la resursele care sunt puse la dispoziţie. Vă mulţumesc!”
Sursa: GOV
