Puterea de a Renaste Oriunde si Intru Multi Ani Romania!

Iubita Tara,
Nu cred ca e deajuns sa iti uram La Multi si Buni Ani! Nu e destul sa iti uram sa ai parte de Oameni de Calitate. Mihai Eminescu te invoca la modul sublim … „Tara mea de glorii, Tara mea de dor”, desi in articolele lui de jurnal scria raspicat despre toate nedreptatile care ti se intamplau tie si fiilor tai, despre gastile odioase facute prin lupanare ce planuiau doar cum sa te stoarca de bogatie si sa-ti vanda demnitatea milenara pe te miri ce pentru poftele lor bicisnice. Situatia nu s-a schimbat … asa ca, din pacate e valabil ce zicea Eminescu:

Veacul nostru ni-l umplură saltimbancii şi irozii…
În izvoadele bătrâne pe eroi mai pot să caut;
Au cu lira visătoare ori cu sunete de flaut
Poţi să-ntâmpini patrioţii ce-au venit de-atunci încolo?
Înaintea acestora tu ascunde-te, Apollo!
O, eroi! care-n trecutul de măriri vă adumbriseţi,
Aţi ajuns acum de modă de vă scot din letopiseţ,
Şi cu voi drapându-şi nula, vă citează toţi nerozii,
Mestecând veacul de aur în noroiul greu al prozii.
Rămâneţi în umbră sfântă, Basarabi şi voi Muşatini,
Descălecători de ţară, dătători de legi şi datini,
Ce cu plugul şi cu spada aţi întins moşia voastră
De la munte pân’ la mare şi la Dunărea albastră.

Au prezentul nu ni-i mare? N-o să-mi dea ce o să cer?
N-o să aflu într-ai noştri vre un falnic juvaer?
Au la Sybaris nu suntem lângă capiştea spoielii?
Nu se nasc glorii pe stradă şi la uşa cafenelii,
N-avem oameni ce se luptă cu retoricele suliţi
În aplauzele grele a canaliei de uliţi,
Panglicari în ale ţării, care joacă ca pe funii,
Măşti cu toate de renume din comedia minciunii?
Au de patrie, virtute, nu vorbeşte liberalul,
De ai crede că viaţa-i e curată ca cristalul?
Nici visezi că înainte-ţi stă un stâlp de cafenele,
Ce îşi râde de-aste vorbe îngânându-le pe ele.
Vezi colo pe uriciunea fără suflet, fără cuget,
Cu privirea-mpăroşată şi la fălci umflat şi buget,
Negru, cocoşat şi lacom, un izvor de şiretlicuri,
La tovarăşii săi spune veninoasele-i nimicuri;
Toţi pe buze-având virtute, iar în ei monedă calpă,
Chintesenţă de mizerii de la creştet până-n talpă.
Şi deasupra tuturora, oastea să şi-o recunoască,
Îşi aruncă pocitura bulbucaţii ochi de broască…
Dintr-aceştia ţara noastră îşi alege astăzi solii!
Oameni vrednici ca să şază în zidirea sfintei Golii,
În cămeşi cu mâneci lunge şi pe capete scufie,
Ne fac legi şi ne pun biruri, ne vorbesc filosofie.
Patrioţii! Virtuoşii, ctitori de aşezăminte,
Unde spumegă desfrâul în mişcări şi în cuvinte,
Cu evlavie de vulpe, ca în strane, şed pe locuri
Şi aplaudă frenetic schime, cântece şi jocuri…
Şi apoi în sfatul ţării se adun să se admire
Bulgăroi cu ceafa groasă, grecotei cu nas subţire;
Toate mutrele acestea sunt pretinse de roman,
Toată greco-bulgărimea e nepoata lui Traian!
Spuma asta-nveninată, astă plebe, ăst gunoi
Să ajung-a fi stăpână şi pe ţară şi pe noi!
Tot ce-n ţările vecine e smintit şi stârpitură,
Tot ce-i însemnat cu pata putrejunii de natură,
Tot ce e perfid şi lacom, tot Fanarul, toţi iloţii,
Toţi se scurseră aicea şi formează patrioţii,
Încât fonfii şi flecarii, găgăuţii şi guşaţii,
Bâlbâiţi cu gura strâmbă sunt stăpânii astei naţii!

Voi sunteţi urmaşii Romei? Nişte răi şi nişte fameni!
I-e ruşine omenirii să vă zică vouă oameni!
Şi această ciumă-n lume şi aceste creaturi
Nici ruşine n-au să ieie în smintitele lor guri
Gloria neamului nostru spre-a o face de ocară,
Îndrăznesc ca să rostească pân’ şi numele tău… ţară!

La Paris, în lupanare de cinismu şi de lene,
Cu femeile-i pierdute şi-n orgiile-i obscene,
Acolo v-aţi pus averea, tinereţele la stos…
Ce a scos din voi Apusul, când nimic nu e de scos?

Ne-aţi venit apoi, drept minte o sticluţă de pomadă,
Cu monoclu-n ochi, drept armă beţişor de promenadă,
Vestejiţi fără de vreme, dar cu creieri de copil,
Drept ştiinţ-având în minte vre un vals de Bal-Mabil,
Iar în schimb cu-averea toată vrun papuc de curtezană…
O, te-admir, progenitură de origine romană!

Şi acum priviţi cu spaimă faţa noastră sceptic-rece,
Vă miraţi cum de minciuna astăzi nu vi se mai trece?
Când vedem că toţi aceia care vorbe mari aruncă
Numai banul îl vânează şi câştigul fără muncă,
Azi, când fraza lustruită nu ne poate înşela,
Astăzi alţii sunt de vină, domnii mei, nu este-aşa?
Prea v-aţi atătat arama sfâşiind această ţară,
Prea făcurăţi neamul nostru de ruşine şi ocară,
Prea v-aţi bătut joc de limbă, de străbuni şi obicei,
Ca să nu s-arate-odată ce sunteţi – nişte mişei!
Da, câştigul fără muncă, iată singura pornire;
Virtutea? e-o nerozie; Geniul? o nefericire.

Dar lăsaţi măcar strămoşii ca să doarmă-n colb de cronici;
Din trecutul de mărire v-ar privi cel mult ironici.
Cum nu vii tu, Ţepeş doamne, ca punând mâna pe ei,
Să-i împarţi în două cete: în smintiţi şi în mişei,
Şi în două temniţi large cu de-a sila să-i aduni,
Să dai foc la puşcărie şi la casa de nebuni!

Cu mici nuante totul e valabil si azi doar ca acum noi ne ducem cu firmele la Bulgari si facem turism la Greci, adica le ducem banii de bunavoie, iar locul lor in inalta politica de stat a fost luat de unii gen Omar Hayssam, care face la lant toate institutiile statului.

Poezia asta, Scrisoarea a III-a nu mai e prin manuale decat partial.  Daca te-ai nascut dupa 1990 si nu iti atrage cineva atentia asupra ei o ratezi cu siguranta … si o citesti pe Esca … personaj de manual de Istorie.

Azi pentru noi cuvantul Barzilor Natiunii – care te iubeau cu atat mai mult cu cat vedeau ca esti sub presiunea vandalismului cultural si economic – devine pentru noi testament. Noi va trebui sa facem astfel ca Tu Iubita Romanie sa ai Ani Multi si Buni, ca tu sa ai parte de Oameni de Calitate, „brate vanjoase, arma de tarie, la trecutu-ti mare, mare viitor”. Si nu ne vom implini menirea decat daca noi, fiii tai, vom deveni Oameni de Calitate.

Ne rugam sa Te aiba Dumnezeu in paza, insa Dumnezeu lucreaza prin oameni, asa ca …  noi va trebui sa te pazim cu toata bogatia ta de resurse, istorie si traditii.

Iubita Tara, desi ne inspiri, inca nu stim cum sa facem si nu avem suficienta fervoare ca ziua ta sa fie macar egala cu noaptea ta. Daca nu stii, iti spun eu acum: noaptea e mult prea lunga si holdele tale bogate, neavand destula lumina, acum, nu prea mai sunt de vreo isprava … mancam mai totul din import. Graul tau sanatos si vindecator si mai toate roadele tale de pe-aici sunt lasate de izbeliste, iar locul lor a fost luat de tarabe etno-botanice care ne otravesc tinerii si-i baga-n mormant inainte de vreme. Aurul tau e jucat la barbutul gastilor multinationale, chipurile cu nume de inger, si in satele tale stravechi, chiar de pe vremea Romanilor – ca sa iti dau numai un exemplu zic Rosia Montana – pana si cimitirele au fost abandonate ori cumparate cu sacrilegiu la bucata si pe bani putini.

Iubita Tara, n-as vrea sa te mahnesc mai mult, dar sa stii ca pana si graiul fiilor tai a saracit (pe messenger a aparut o Romana ciudata) si nici povestile nu mai sunt cum au fost. Copiii si tinerii in loc sa stea cu bunicii si cu parintii se benocleaza la televizor la „stiri” despre crime, sinucideri, jafuri, matrapazlacuri si jigodenii politicienesti si la desene animate cu monstrii. Pe la sapte anisori sunt deja tarati psihic de jocuri violente pe internet si console cu joystick. Bunicii sunt saraci si mai adesea bolnavi, izolati in garsonierele lor friguroase – ca nu le ajung banii de intretinere – iar parintii sunt plecati la munca pe alte meleaguri, unde-au vazut cu ochii, slugi in case pe la straini. Ca sa ai imaginea completa a dezastrului iti spun Iubita Tara ca s-a infiintat o Asociatie a Mamelor care vor sa alpteze … ca nici alaptatul nu mai e cum era odata. Statul ademeneste mamele cu cateva sute de Lei sa isi abandoneze pruncul dupa un an de la nastere si sa treaca la munca, ca si cum nasterea si cresterea de prunci buni n-ar fi cea mai grea si mai nobila munca. Asa vor puternicii de acum, ca pruncii Tai Romanie sa nu mai adaste sub privirea mamelor lor decat cel mult un an. Incolo … sa doarma cand ele vin frante de oboseala tramvaiului jegos si  de stresul si mitocania angajatorilor lor.

Iubita Tara, chiar azi la Radio si la Televiziuni, pe bloguri si pe situri s-a lansat intrebarea prosteasca „de ce nu te parasim?”. Decrepitii care au pus asa problema nu au aflat ca noi, aproape toti, chiar cand am fost departe peste oceane si mari si tari, nu Te-am parasit niciodata … Te-am luat cu noi asa cum a facut Poporul Ales Israel, care chiar cand n-a mai avut glia de pamant sub picioare a avut in minte Patria si a purtat in suflet Speranta Natiei. Pentru a dovedi ca este asa, precum bine stii Iubita Tara, cand Principesa Ileana a fost alungata si a plecat pe meleaguri americane a facut acolo o Manastire Romaneasca (in Pennsylvania) o oaza de Romanie in care Te-a renascut, ea devenind Maica Alexandra; cand Parintele Roman Braga si sora lui Maica Benedicta au devenit indezirabili in Romania Comunista te-au renascut in Rives Junction, Michigan, unde au fondat o Comunitate unde nici un Roman nu se simte departe de tara. Fiii tai Romanie au puterea de a te renaste oriunde ar fi ei si prin taria lor de a te rasadi in orice pamant vei dainui vesnic!

Asadar, pe oriunde vom adasta Te vom purta in suflet si in minte si iti uram La Multi Ani Romania!

Mihail Brinzea

Mihail Brinzea

La scurt timp dupa ce Medierea a devenit procedura legala in Romania prin Legea 192/2006, in 2008 m-am autorizat ca Mediator. In Decembrie 2009 am fondat cu un grup de specialisti, Mediatori Autorizati ca si mine, Colegiul Mediatorilor, Asociatie Profesionala, care se ocupa structurat de dezvoltarea profesionala a membrilor, de educatie si formare in prevenirea conflictelor (nu doar in corporatii si comunitati), promovand Medierea ca alternativa de rezolvarea a conflictelor, nu numai pentru ca este mai eficienta ci si mai durabila. Medierea este o procedura legala prin care ambele parti castiga (Legea 192/2006 si 370/2009) prin care spre deosebire de instante – unde unul dreptatea nu poate fi data ambelor parti, unul pierde altul castiga – in Mediere ambele parti isi administraza dreptatea, caci ele produc – dupa o procedura bine definita – solutia conflictului in care se afla. Am pregatire in domeniul programelor de finantare pentru dezvoltare, al managementului programelor si proiectelor, precum si in domeniul Relatiilor Internationale de Cooperare pentru Dezvoltarea Societatii Civile. Am participat la diferite cursuri de formare, programe de training, pe tema finantarilor nerambursabile. In 2007 am absolvit Cursul de Specializare Post Universitara in Management si Relatii Economice Internationale la Academia de Studii Economice din Bucuresti. In 2008 am absolvit cursul de Expert Achizitii Publice si cursul de Mediatori (avand competente inclusiv in medierea conflictelor in domeniul economic). Sunt Formator si Evaluator certificat de Ministerul Muncii Familiei si Egalitatii de Sanse si de Ministerul Educatiei, Cercetarii si Timeretului. Din anul 2007 cooperez cu Consiliul National Pentru Formarea Profesionala a Adultilor avand ca atributii evaluarea de competente profesionale si evaluarea programelor de formare profesionala pentru autorizarea furnizorilor de formare profesionala in domeniile formarii si managementului. Pana in 1996 am lucrat ca redactor si traducator de limba Engleza in institutii ale Patriarhiei Romane. Am o buna pregatire profesionala in domeniul Istoriei Religiilor si in domeniul relatiilor Ecumenice Internationale, preocupari de studiu cu privire la impactul social al doctrinelor religioase si influentele acestora in dezvoltarea comunitara, in afirmarea valorilor individuale si sociale, precum si la tendintele institutiilor religioase de a determina si contribui, teoretic si practic la evolutii de tipul economiilor sociale. Intrucat am studii de Master in Teologie si in Statele Unite ale Americii si cooperez prin natura serviciului cu Biserici din Europa de Vest, cunosc nuantele si modul diferit de relationare institutional sociala in materie de politici pentru comunitate, avand preocupari de studiu comparativ in acest domeniu. Am fost membru (2 mandate in Comisia Biserica si Societate – institutie de relationare a Conferintei Bisericilor Europene cu Comisia Europeana si cu Parlamentul European). Domeniul de activititate Din anul 1996 lucrez ca angajat al AIDRom, in domeniul atragerii de fonduri nerambursabile pentru dezvoltare comunitara si imbunatatirea serviciilor sociale si de educatie in Romania avand atributii in: – Conceperea strategiei de formare a asociatiei si a institutiilor partenere; – Atragerea resurselor financiare necesare strategiei; – Coordonarea programului Traning for Transformation; – Coordonarea echipelor de traineri si consultanti; – Evaluarea proiectelor inaintate spre finantare de organizatii neguvernamentale; In 2007 am fost ales Secretar General al Forumului Regional pentru Drepturile Omului in Romania si mandatul pe care l-am asumat are ca prioritate implementarea sporita a articolelor 22 si 26 din Carta Universala a Drepturilor Omului.

2 Replies to “Puterea de a Renaste Oriunde si Intru Multi Ani Romania!”

  1. mihailbrinzea spune:

    Draga Lucica,

    Iti multumesc pentru cuvintele frumoase. Ar fi tare bine sa fim mai multi cu inimi pline de bucurie asa cum spui tu. Cred ca tara ar arata altfel si lucrurile s-ar implini frumos si ca in locul mahnirilor am avea toti in ochi lacrimi de bucurie.

  2. LUCICA spune:

    FOARTE FRUMOS SI MARET ARTICOLUL TAU. MA BUCUR SA VAD CA MAI EXISTA ROMANI CARE ORI UNDE S-AR AFLA NU UITA DE TARA LOR SI SCRIU ASEMENEA ARTICOL. NU POT SA SPUN DECAT CA MI-A UMPLUT OCHIII DE LACRIMI SI INIMA DE BUCURIE CITIND ARTICOLUL TAU. MULT NOROC SI LA MULTI ANI ROMANIA!.

Dă-i un răspuns lui LUCICA Anulează răspunsul

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

scroll to top