O idee nouă bîntuie în ultima vreme înaltele cancelarii occidentale, în special pe cele de peste ocean. Ea a fost lansată de către candidatul republican John McCain şi priveşte înfiinţarea unei „Ligi a Democraţiilor”, care să reunească toate ţările democrate şi, eventual, să înlocuiască instituţii vetuste create după al Doilea Război Mondial, cum ar fi O.N.U. Aceasta se doreşte a fi, de fapt o reacţie la avansul noilor supraputeri, cum ar fi China şi India, dar şi a cel al Rusiei din ultima vreme, şi la desfăşurările din spaţiul islamic.
Acest nou forum ar fi un instrument în mîinile americanilor, menit să le aprobe viitoarele aventuri militare, fără să se mai împiedice în diferite veto-uri ale Consiliului de Securitate. Potrivit lui McCain, în noua Ligă ar intra circa 100 de state, ceea ce ar „revitaliza solidaritatea democratică ce a unit Occidentul în timpul războiului rece.” Ea ar putea, se anticipează, asigura mai bine securitatea internaţională, trata crizele globale şi pune presiune asupra regimurilor autocrate şi ameninţătoare cum ar fi Iranul.
Acest proiect ar pute reface şi credibilitatea S.U.A., grav afectată în ultima vreme, şi atenua controversele care planează asupra sa şi în primul rînd a acţiunilor sale unilaterale. Într-adevăr, mai ales după experienţa din Irak, foarte multă lume priveşte cu scepticism acţiunile americane de promovare a democraţiei şi libertăţii, considerîndu-le nesincere şi periculoase.
Totuşi premisa de plecare a proiectului, aceea că democraţiile se aliază în mod natural, este numai parţial corectă, interesele fiind mult mai complexe şi uneori divergente. Ea nu ţine seama de identităţile naţionale sau regionale, de orientarea religioasă, de componenta etnică, de profilul economic, de istorie şi tradiţie, realităţi extrem de diferite ale viitorilor chemaţi. De aceea, ideea îmi pare simplistă şi chiar periculoasă, pentru că va împărţi lumea din nou în două tabere gata să se confrunte.
Aceasta este deocamdată o agendă secretă. Tot în secret, liderii lumii discută acum despre configurarea unui nou sistem monetar internaţional. Deci se pare că şi F.M.I. şi Banca Mondială vor suferi serioase restructurări, dacă nu cumva vor fi şi ele înlocuite. Se aşteaptă reglementări severe privind băncile şi pieţele de capital, în primul rînd bursele, reglementări menite să pună frîne puternice în calea speculaţiei financiare, a paradisurilor fiscale şi a liberei circulaţii a capitalurilor. Uniunea Europeană se pare că are un proiect cu care încearcă să convingă Statele Unite. Dar cel care trebuie convins nu mai este de-acum „legendarul” George W. Bush, ci viitorul preşedinte, care după toate probabilităţile nu va fi McCain ci „McAbel” (Obama), care are şi el propria agendă.
Ceea ce mă îngrijorează cu adevărat este posibilitatea escaladării conflictelor militare, menite să „rezolve”, de fapt să escamoteze criza economică. Pentru primul pas, Israelul e gata să atace Iranul, de unde credeţi? Din Georgia. Parcă încep să se explice unele lucruri, dar dacă se va întămpla aşa ceva, va fi pîrjol în tot Orientul Mijlociu şi nu numai. Să sperăm că agenda secretă despre care vorbeam are alte priorităţi. Vom putea intui cîte ceva după viitoarea reuniune a Grupului celor 7. Totul depinde de politica externă pe care o va duce Obama.
Lumea aşteaptă foarte mult de la el. Înţelege el faptul că S.U.A. nu mai deţin decît supremaţia militară şi că din punct de vedere politic şi economic avansează serios noi state, care conduc fie spre o lume multipolară, fie spre una nonpolară?
Preşedintele Turciei, de pildă, afirma recent că Statele Unite nu mai pot desena singure politica globală şi că o nouă ordine mondială trebuie să apară, iar Robert Kagan, consilier al lui McCain şi promotor al proiectului privind Liga democraţiilor, declara că în locul victoriei totale a capitalismului liberal, prezisă de Fukuyama, asistăm la o întoarcere în forţă a autocraţiilor (în The Return of History and the End of the Dreams, Atlantic Books, 2008).
Vom avea deci o nouă „nouă ordine mondială”, cu noi puteri globale (China, India, Brazilia, Rusia), cu noi ţări dezvoltate (Africa de sud, Venezuela, Indonezia, Arabia Saudită, Turcia, Polonia ş.a.), cu noi instituţii internaţionale şi cu un nou gen de relaţii între actori, fie ei economici fie politici, cu schimbări climatice de anvergură ş.a. America va rămîne vioara intîi, dar pentru cîtă vreme? Un grup de cercetători ai Bibliei, reuniţi în respectabila True Bible Society afirmă chiar că McCain (al cărui stră-străbunic se numea Mihai, deci era român) ar putea fi Anticristul. Iată un motiv în plus pentru ei şi pentru credincioşii americani de a-l vota pe „Mc Abel” (Obama), cu speranţa că istoria biblică cu cei doi fraţi nu se va repeta…