Presedintia si-a prezentat prioritatile si programul, al carui obiectiv principal va fi asigurarea coeziunii ca valoare europeana comuna.
In domeniul agriculturii, principalele prioritati ale presedintiei române vor fi negocierea pachetului legislativ referitor la reforma politicii agricole comune (PAC). Alte prioritati vor include bioeconomia, inovarea si cercetarea agricola, proteinele vegetale, sanatatea plantelor si a animalelor, pescuitul.
In ceea ce priveste pescuitul, presedintia va continua sa lucreze la propunerile de regulamente privind planurile multianuale de gestionare, Fondul European pentru Pescuit si Afaceri Maritime (EMFF), controlul, masurile tehnice, precum si la dimensiunea externa a politicii comune in domeniul pescuitului.
Pachetul de reforma PAC dupa 2020
„Politica agricola comuna aduce o contributie majora la cresterea coeziunii zonelor rurale si la mentinerea vitalitatii si competitivitatii agriculturii europene. De aceea este atât de important sa avem o PAC moderna si functionala. Vom lucra din greu pentru a obtine acest rezultat” – Petre Daea, ministrul agriculturii si dezvoltarii rurale din România si presedinte al Consiliului
Consiliul a avut un schimb de opinii cu privire la noul model de furnizare propus in pachetul de reforme pentru PAC dupa 2020, concentrându-se in special pe elemente cum ar fi termenul limita anual de raportare a performantei, o abordare progresiva a obiectivelor si eventualele abateri, disciplina financiara si rezerva agricola.
In ceea ce priveste organizarea comuna a pietei, Consiliul a dezbatut prevederile referitoare la vin si, in special, posibila deschidere a pietei pentru soiurile de struguri de vinificatie hibrizi. in cele din urma, Comisia a informat ministrii despre arhitectura verde a PAC.
In acest context, Consiliul a avut, de asemenea, ocazia sa fie informat despre documentul unui grup de delegatii privind propunerea de a beneficia de o finantare adecvata pentru dezvoltarea rurala in cadrul viitorului cadru financiar multianual.
Sursa: MADR
