Premierul Tudose a acuzat la sfarsitul saptamanii trecute Banca Nationala ca nu face nimic pentru a opri caderea leului fata de euro si pentru a incetini cresterea ROBOR, insa o privire asupra balantei de plati arata motivul simplu pentru care se depreciaza leul: in tara intra de cinci ori mai putine fonduri europene decat anul trecut.
Pe primele opt luni ale anului 2017, transferurile de capital pentru administratia publica au fost de doar 657 mil. euro, fata de 3,3 mld. euro in aceeasi perioada a anului trecut. Cursul leu/euro era ieri de 4,64 de lei, in crestere cu 2,2% fata de inceputul anului.
Cum intrarile de capital din fonduri europene sunt o sursa semnificativa de finantare a deficitului de cont curent, scaderea ofertei de euro de pe piata valutara a provocat practic scumpirea monedei europene fata de leu.
Pe primele opt luni din 2016, deficitul de cont curent de 2,65 miliarde de euro a fost finantat de intrari de capital de 3,3 miliarde de euro, care au fost la randul lor diminuate de iesiri din contul financiar de 2 miliarde de euro.
Ecuatia balantei de plati este: contul curent a contul de capital si financiar +/- erori si omisiuni.
Contul curent, determinat de exporturile si importurile de bunuri si servicii si corectat cu veniturile din investitiile straine sau remiteri ale muncitorilor romani din strainatate, este finantat prin contul de capital si contul financiar, iar cand aceasta egalitate nu este perfecta se compenseaza cu erori si omisiuni.
Deficitul de cont curent nu a crescut semnificativ in ianuarie-august 2017, fata de ianuarie-august 2016, insa problema a fost finantarea sa. Astfel, pe primele opt luni din 2017 deficitul de cont curent a fost de 4,04 mld. euro, fata de 2,6 mld. euro pe perioada similara din anul anterior, insa fluxul pozitiv din dreptul contului de capital a fost de doar 805 milioane de euro, fata de 3,3 miliarde de euro in anul anterior.
In contul de capital se inregistreaza transferurile din fonduri europene, adica banii decontati de Uniunea Europeana catre Guvernul Romaniei pentru programele finantate din fonduri structurale sau pentru agricultura.
Realitatea arata ca pe primele opt luni de anul acesta au intrat doar 657 de milioane de euro de la UE, desi Romania are nevoie disperata de fonduri europene, iar pentru anul 2017 erau prevazute in buget intrari din aceasta directie de 5,5 miliarde de euro.
In aceeasi perioada din 2016, sumele decontate la Uniunea Europeana in contul exercitiului financiar anterior, 2007-2013, fusesera de 3,3 miliarde de euro.
Piata valutara din Romania a reactionat imediat la oferta mai mica de euro de pe piata, iar euro a crescut. Simplu. Cand un mare jucator de pe piata – in cazul nostru Ministerul Finantelor – vinde cu 3-4 miliarde de euro mai putina valuta, consecinta este ca pe ecranele dealerilor nu mai apar ofertele obisnuite de vanzare de euro.
Interesant, ca de fiecare data cand Romania intra intr-o perioada de instabilitate, capitolul „Erori si omisiuni“ a explodat la 2,6 mld. euro, fata de 1,4 mld. euro in aceeasi perioada din 2016. in tot anul 2015, capitolul erori si omisiuni fusese de doar 353 mil. euro.
De altfel, 2015, anul in care Romania a inregistrat unul dintre cele mai mici deficite de cont curent din istoria sa, de doar 2 miliarde de euro, este un exemplu pentru cum se poate acoperi din transferul de la Uniunea Europeana balanta deficitara de bunuri si servicii.
In acel an, deficitul de cont curent de 2 mld. euro, la care s-a adaugat deficitul contului financiar de 2,2 mld. euro, a fost compensat de intrari de capital de 3,9 mld. euro, din care 3,3 mld. euro de la Uniunea Europeana.
Normal, deprecierea cursului in 2015 nu a fost decat de 4 bani, de la 4,48 lei/euro la 31 decembrie 2014 la 4,52 de lei la 31 decembrie 2015.
Asa ca atunci cand nu ai de unde acoperi cererea de valuta, in mod automat piata duce pretul euro acolo unde se gaseste un echilibru. Daca va continua dezastrul de la fonduri europene, fie vor fi necesare imprumuturi de urgenta de la organisme financiare internationale pentru a mentine cursul leu/euro, fie vom avea deprecieri consistente ale leului in continuare.
Sursa: Ziarul Financiar
Este usor sa spui ca nu se atrag fondurile europene , daca nu lucrezi in domeniu
-in primul rand caz concret , la programul POR microintreprinderi -intocmit dosarul in luna ianuarie 2017 si nici la aceasta data nu este definitivat lista cu IMM castigatoare
-la fel la toate domeniile s-au depus proiecte din luna noiembrie 2016 si nici la aceasta data nu sunt definitivate listele cu IMM castigatoare
-aceeasi situatie si cu proiectele din domeniile publice , sunt depuse proiecte ,dar care dureaza foarte mult la evaluare
-si apoi mai este un amanunt
ca sa iti vina bani de la UE , trebuie sa realizezi proiectele ,sa le achite statul roman din trezoreria proprie ,apoi sa inainteze actele la UE ,dupa care dupa alte verificari , dupa luni de zile iti ramburseaza banii
Deci ca sa spui ca doresti sa iti vina in acest an de la UE 5 miliarde de euro , trebuia sa executi lucrari si statul sa plateasca 6 miliarde de euro, ori statul este falimentar, de unde sa ia acesti bani
Daca UE ,ar da in avans acesti bani , s-ar putea realiza, dar tara nu are acesti bani pe care sa ii ruleze
Sistemul cu UE este unul imbecil , pentru ca tu ca tara deja in anii 2014, 2015 , 2016 ,2017 ai virat in contul bancii UE cca 7-8 miliarde de euro ,pe care i-ai imprumutat si platesti dobanzi usturatoare si numai ai bani sa aloci pentru a executa lucrari si apoi sa iti deconteze UE
Deci problema nu sta la noi ,ci la sistemul imbecil al UE , care ne suge de banii si cand sa ne dea inapoi , noi nu avem cu ce realiza lucrariLe si mai fac si morala -vedeti noi vrem sa va dam bani ,iar voi nu ii luati
Deci numai credeti balivernele aruncate ca noi nu vrem sa luam banii nostri inapoi , pe care noi ii platim dublu in final si de aceea UE este o structura care va disparea la o anumita etapa istorica