Revista presei

Aici veti gasi articole care (ma) intereseaza.

Norvegia aduce 100 milioane euro pentru romani

Programul Norvegian de Cooperare si Mecanismul Financiar SEE, finantari cu aceeasi menire: asistenta in proiecte pentru dezvoltarea economica si sociala a Romaniei

Norvegia, alaturi de alte doua state membre ale Spatiului Economic European, Liechtenstein si Islanda, va acorda Romaniei aproape 100 de milioane de euro. Fondurile sunt nerambursabile si sunt menite sa finanteze proiecte pentru sustinerea cresterii economice si dezvoltarii durabile in Romania.

Cei 100 de milioane de euro vor fi acordati prin intermediul a doua mecanisme financiare – Programul Norvegian de Cooperare, finantat de Norvegia, si Mecanismul Financiar SEE (Spatiul Economic European), programe distincte, dar care au aceeasi menire – asistenta in proiecte, pentru dezvoltare economica si sociala, in vederea reducerii discrepatelor dintre Romania, ca nou stat membru UE, si celelalte state europene.

Ce este Mecanismul Financiar SEE?
Mecanismul Financiar SEE a fost creat in 2004 cu scopul de a sprijini statele recent integrate in Uniunea Europeana si reprezinta contributia Norvegiei, a Islandei si a Liechtenstein-ului, state care nu sunt membre UE, dar care participa la Piata Interna Comuna, fiind semnatare ale Acordului SEE, la eforturile de a reduce disparitatile de ordin economic si social dintre statele europene. Mecanismul a fost extins, in 2007, pentru a asigura asistenta financiara si celor doua noi membre ale UE, Romania si Bulgaria. Astfel ca, Romania va primi 50,5 milioane euro, iar Bulgaria 21,5 milioane euro, pana in aprilie 2009, iar 95 la suta din totalul acestor sume vin din partea Norvegiei. Candidatii eligibili sunt toate companiile publice sau private, institutiile, ministerele, ONG-urile, din Bulgaria si Romania, care au posibilitatea de a-si gasi parteneri in statele donatoare, pentru implementarea de proiecte in cateva sectoare prioritare: protectia mediului, dezvoltarea resurselor umane, sanatate si ingrijirea copilului, conservarea patrimoniului cultural european, energie, productie sustenabila.

Linie directa Romania – Norvegia

Programul Norvegian de Cooperare, finantat de Norvegia, este un program bilateral care pune la dispozitia tarii noastre 48 milioane euro pentru finantarea de proiecte, cu conditia obligatorie de a dezvolta un parteneriat intre entitati din Norvegia si din Romania, anterior depunerii proiectului. Acest program este administrat de catre Innovation Norway, o structura al carei rol este sa ofere si sa faciliteze contacte economice intre diferite organizatii, institutii sau companii. Data limita de depunere a proiectelor este 30 aprilie 2009, urmand ca fondurile sa fie cheltuite pana in 2011.

Lansarea oficiala a celor doua mecanisme financiare a avut loc anul trecut, la jumatatea lunii noiembrie, in prezenta a peste 350 de invitati din Romania si Norvegia, printre care oficiali, reprezentanti din randul companiilor publice si private, institutiilor publice centrale si locale, organizatii neguvernamentale. La eveniment a participat si Elisabeth Walaas, secretar de stat in cadrul Ministerului Afacerilor Externe din Norvegia. Walaas a facut un rezumat al evenimentelor oficiale legate de demararea programelor, respectiv lansarea oficiala a acestora, care a avut loc la Oslo, pe 7 noiembrie 2007, in prezenta presedintelui Traian Basescu, urmata de lansarea de la Bucuresti, din 13 noiembrie. Secretarul de stat norvegian si-a exprimat increderea ca, in urma semnarii acestor acorduri, relatiile dintre Romania si Norvegia vor fi mai apropiate si ca, ambele tari vor avea multiple beneficii, nu doar de ordin financiar, ci si social si cultural, ca, in curand, vom putea vorbi de o arena comuna, unde partile se pot intalni, cunoaste, colabora. Norvegia participa la Piata Interna Europeana si, in consecinta, este interesata de reducerea diferentelor de ordin economic si social dintre statele europene, contributia sa fiind de 227 milioane euro, anual, prin programe de sustinere a coeziunii economice si sociale. ”

Diana SACAREA
Sursa: http://www.ziaruldemures.ro//fullnews.php?ID=9802

Modificarile legislatiei privind urbanismul si amenajarea teritoriului
14/11/2008
Monica Andrei
(Avocat Badea Clifford Chance)

Legea romana privind amenajarea teritoriului a fost revizuita in vederea controlarii dezvoltarii agresive si impiedicarii exceselor care au avut loc in ultimii 19 ani prin fenomenul derogarilor de la documentatiile de urbanism deja aprobate. Ca urmare a adoptarii Ordonantei de Guvern nr. 27/2008, prin care se modifica Legea nr. 350 din 6 iulie 2001 privind amenajarea teritoriului si urbanismul, dezvoltatorii vor constata ca va fi mai dificil sa obtina derogari in vederea dezvoltarii de proiecte imobiliare si reconstructiei celor deja existente. Majoritatea amendamentelor aduse de Ordonanta 27 au intrat in vigoare si deja s-au dovedit a fi controversate.

Printre altele, Ordonanta 27 limiteaza tipurile de modificari care pot fi aduse cu privire la documentatiile de urbanism si amenajare a teritoriului existente si introduce participarea publicului la activitatile de amenajare a teritoriului si de urbanism.

Limitarea modificarilor

Dezvoltatorii doresc adesea sa modifice amenajarea teritoriala existenta, de exemplu pentru a construi cladiri mai inalte sau mai compacte. incepand cu data de 1 septembrie 2008, solicitarile pentru modificarea documentatiilor de urbanism existente vor necesita intocmirea unui PUZ modificat (sau a unui PUZ nou) numai in baza unui aviz prealabil de oportunitate intocmit de structura specializata condusa de arhitectul-sef si aprobat de Consiliul Local sau eliberarea de catre autoritatea locala a unui plan urbanistic detaliat (PUD).

In plus, Ordonanta 27 interzice eliberarea unui PUZ cu scop declarat de promovare a unui anumit proiect de investitii, bazandu-se pe principiul ca un PUZ reglementeaza conditiile de amplasare a investitiilor dintr-o anumita zona, indiferent de natura lor sau de beneficiar.

Mai mult, modificarile aduse prin PUZ densitatii permise (astfel cum aceasta se reflecta in coeficientul de utilizare a terenului, sau CUT, definit ca fiind raportul dintre suprafata construita desfasurata si suprafata parcelei) nu pot depasi, in general, mai mult de 20% fata de CUT initial, inclus in planul de urbanism general (PUG). Acest procent poate fi depasit numai la initiativa autoritatii locale competente, in baza unor motive intemeiate. Totusi, in toate cazurile, CUT-ul, avand o valoare mai mare de 4, se stabileste numai prin PUG si regulamentul local aferent.

In plus, un PUZ pentru o zona protejata nu mai poate fi modificat printr-un PUZ ulterior eliberat numai pentru o parte a zonei respective. in privinta zonelor protejate sunt admise modificari stabilite prin PUD care nu modifica caracterul general al acestei zone.

In cele din urma, indicii urbanistici mentionati in PUG care puteau fi modificati in trecut prin PUD (ca de exemplu, procentul de ocupare a terenului, sau POT, care reflecta raportul dintre amprenta la sol a cladirii si suprafata parcelei) pot fi modificati acum numai prin PUZ, pentru a carui adoptare este necesar avizul de oportunitate mentionat mai sus.

Participarea publica la procesul de planificare teritoriala
Guvernul a introdus cateva prevederi pentru a permite implicarea si intensificarea consultarii publicului in luarea deciziilor referitoare la activitatile de amenajare a teritoriului si urbanism. Metodologia de participare a publicului (care urmeaza a fi aprobata prin ordin al ministrului dezvoltarii, lucrarilor publice si locuintelor in termen de 90 de zile de la data aprobarii prin lege a Ordonantei 27) va infatisa modalitatile in care aceasta noua abordare va fi pusa in practica.

Aprobarea documentatiilor de urbanism depuse inainte de intrarea in vigoare a Ordonantei 27 va fi guvernata de legea in vigoare la momentul depunerii acestora, dar numai in masura in care documentatia de urbanism solicitata prin aceste cereri este eliberata in termen de maximum sase luni de la intrarea in vigoare a Ordonantei 27.”

Sursa: http://www.sfin.ro/articol_14603/modificarile_legislatiei_privind_urbanismul_si_amenajarea_teritoriului.html

 

Managementul deseurilor trebuie implementat pana anul viitor

UE ne obliga sa colectam si sa neutralizam si gunoiul din zona rurala

Spatiile de depozitare din zona rurala vor fi inchise, iar terenurile aferente se vor reabilita pana anul viitor prin salubrizarea zonei si reintroducerea acestora in circuitul natural. In zonele rurale urmeaza sa se realizeze facilitati (statii de transfer, statii de sortare) pentru deseurile generate si sa se implementeze sistemul de colectare selectiva. Comunele iesene nu dispun de fonduri nici sa inchida aceste gropi si nici sa transporte si sa neutralizeze deseurile la gropile ecologice. Un proiect de management al deseurilor pentru tot judetul Iasi este estimat la peste 50 de milioane de euro.

Toate localitatile din mediul rural care isi depoziteaza gunoaiele la marginea satului vor trebui sa gaseasca o alta solutie pentru a scapa de deseurile menajere. Fiecare localitate va trebui sa asigure un sistem de colectare selectiva a gunoiului, precum si posibilitatea de transport a deseurilor catre un depozit ecologic de gunoi. Uniunea Europeana a trimis avertizari cu multa vreme in urma, impunand ca termen-limita pentru a se respecta aceasta obligatie anul viitor. Numai ca primariile din comunele judetului Iasi au intarziat nepermis de mult sa se ocupe de aceasta problema, riscand acum amenzi usturatoare. In plus, primariile nu detin fondurile pentru a se angaja intr-un astfel de proiect, iar multe dintre ele nu au nici experienta pentru a pune la punct un asemenea proiect. Mai mult, in cateva luni este greu de crezut ca se va putea pune in practica un plan de asemenea anvergura.

Un proiect care se invecheste
Avertismentele repetate ale Uniunii Europene au pus pe ganduri responsabili din domeniu din judetul Iasi, dar lucrurile s-au miscat de parca ar fi avut picioare de lut. In octombrie 2007, la initiativa Consiliului Judetean Iasi si a societatii Salubris Iasi s-a propus infiintarea Asociatiei de Dezvoltare Intercomunitara pentru Serviciul de Salubritate (ADISS). Organismul urma sa cuprinda toate primariile din judet si sa gestioneze serviciul de salubritate pentru toate comunele care vin in asociere. Doar 40 din cele peste 90 de localitati din Iasi au raspuns la acest apel, emitand hotarari de Consiliu Local pentru intrarea in asociere. „S-a pierdut mai bine de un an, timp in care puteam trece deja la lucruri concrete. Lucrurile nu pot fi miscate de pe o zi pe alta, pentru ca este nevoie de aprobari, avize, si ne vom trezi la mijlocul anului viitor ca nu suntem in termen. 40 de comune au raspuns apelului, dar restul risca sa ramana pe dinafara si sa primeasca amenzi usturatoare pentru ca nu si-au rezolvat problema deseurilor”, ne-a declarat Ioan Apostol, directorul Salubris SA Iasi.

O „caracatita” facuta sa stranga gunoiul din 90 de comun
e
Asociatia si-a propus sa lupte pentru toate comunele o data, prin realizarea unui master plan de gestionare a deseurilor pentru toate localitatile din Iasi. Consiliul Judetean Iasi a redactat un proiect, care prevede solutii punctuale pentru a rezolva problema gropilor de gunoi din toate localitatile rurale. „Master planul prevede, pe puncte, toate aspectele privind managementul deseurilor. Proiectul spune exact in ce localitati vor fi instalate statiile de transfer. Acestea au rolul de a prelua temporar gunoiul din zonele limitrofe, in niste pres-containere, de unde apoi gunoiul este transportat catre groapa ecologica de la Tutora. De asemenea, proiectul include costurile pentru colectarea selectiva a deseului, cate masini sunt necesare sau cate pubele”, ne-a explicat Ioan Apostol. Directorul serviciului de Salubritate din Iasi spune ca, pentru a fi pus in parctica, proiectul are nevoie de o finantare de peste 50 de milioane de euro. „Se cauta finantari europene si guvernamentale pentru a pune pe picioare acest proiect. Din acest motiv este necesara asocierea a cat mai multe comunitati, pentru ca una este sa vorbesti in numele a 800.000 de persoane si alta in numele a 200.000 de oameni. Proiectele cu finantarea europeana prevad un punctaj cu atat mai mare cu cat numarul beneficiarilor este mai ridicat”, ne-a precizat directorul Salubris.

Principala problema ramane infiintarea Asociatiei, care mai are de parcurs mai multe etape pana sa devina un organism cu acte in regula. „Sunt necesare hotarari de CL din fiecare comuna, apoi se merge cu actele la Judecatorie, se asteapta eventualele contestatii. Abia dupa ce este infintata de drept, asociatia va putea sa isi creeze un aparat propriu pentru gestionarea proiectului”, a spus Ioan Apostol.

Iasiul si-a mutat groapa ecologica

Intre timp, municipiul Iasi isi rezolva propriile probleme legate de deseurile menajere. In prezent se afla in derulare proiectul de construire a unei noi gropi ecologice, in localitatea Tutora. Ani intregi, groapa de gunoi a fost in comuna Tomesti, dar la presiunea locuitorilor din zona s-a decis mutarea intr-o zona care nu se afla in apropierea unei comunitati. „La Tutora se lucreaza la depozitul efectiv, la diguri si la primul subcompartiment, care trebuie sa fie gata cat mai repede. De asemenea, se toarna fundatia la statia de sortare. Termenul-limita pentru finalizarea intregului proiect este iulie 2009, dar noi speram ca macar o parte din structura sa o finalizam pana la aceasta data”, ne-a spus Apostol.

Bani europeni pentru gunoaie rurale
Costurile ridicate pentru indeplinirea normelor de mediu i-au determinat pe responsabilii ieseni sa caute solutii pentru finatarea proiectelor cu bani de la UE. „Dosarul” gropilor de gunoi ar putea fi rezolvat cu fonduri din programul Operational sectorial de Mediu – Axa prioritara 2 „Dezvoltarea sistemelor de management integrat al deseurilor”. Axa are ca obiective „cresterea gradului de acoperire a populatiei care beneficiaza de colectarea deseurilor municipale, si de serviciile de management de calitate corespunzatoare si la tarife acceptabile, reducerea cantitatii de deseuri depozitate, cresterea cantitatii de deseuri reciclate si valorificate, infiintarea unor structuri eficiente de management al deseurilor”. Prin aceasta axa se pun la dispozitie fonduri pentru toate achizitiile unui sistem modern de gestionare a deseurilor. Astfel, prin intermediul acestui program se pot achizitiona si instala in mediul rural sisteme de colectare selectiva, se pot construi facilitati de sortare, compostare si reciclare, se pot achizitiona vehicule de transport a deseurilor, se pot construi statii de transfer si facilitati de eliminare a deseurilor municipale si pentru inchiderea depozitelor neconforme. De asemenea, se asigura asistenta tehnica pentru pregatirea de proiecte, management si supervizare, publicitate si campanii de constientizare a publicului (in legatura cu colectarea selectiva, sortarea, reciclarea, compostarea), licitarea si contractarea operatorilor de servicii de salubritate.”

Sursa: http://www.financiarul.com/articol_17904/managementul-deseurilor-trebuie-implementat-pana-anul-viitor.html

0 Replies to “Revista presei”

  1. admin spune:

    Recoltă bogată de fonduri nerambursabile pentru fermieri

    sursa: http://www.capital.ro/index.php?section=articol&screen=index&id=114863&rss=1

  2. admin spune:

    Diferenţa dintre spam şi campania de e-mail marketing

    sursa: http://www.capital.ro/index.php?section=articol&screen=index&id=114923&rss=1

  3. admin spune:

    IMM-urile, între refuzul băncilor şi respingerea proiectelor cu granturi UE

    sursa: http://www.capital.ro/index.php?section=articol&screen=index&id=115095&rss=1

  4. admin spune:

    Primarii isi pun baza in fondurile europene pentru infrastructura

    sursa: http://www.financiarul.com/articol_19140/primarii-isi-pun-baza-in-fondurile-europene-pentru-infrastructura-.html

    „Romania, in pericol sa ramana fara sprijin financiar european

    „Pentru edilii care sperau ca vor obtine finantari europene exista o veste proasta: Romania poate ramane fara fonduri europene daca deficitul bugetar va depasi 3% din PIB. Mai mult decat atat, aceasta situatie atrage dupa sine sanctiuni din partea Comisiei Europene. Astfel, fondurile pentru infrastructura si proiecte de mediu ar putea fi suspendate in cazul in care deficitul bugetar va depasi chiar si cu cateva zecimale limita de 3%. Situatia din Romania este alarmanta daca luam in calcul ca deficitul bugetar a ajuns la 3% din PIB la sfarsitul lunii noiembrie si se apropie vertiginos de 4% din PIB. Previziunile sunt si mai proaste pentru anul viitor. Consilierul guvernatorului Bancii Nationale a Romaniei, Lucian Croitoru, a avertizat ca deficitul bugetar al tarii noastre are toate sansele sa ajunga la 6,3% din PIB, la felul cum este planificat, in momentul de fata, bugetul pe 2009. Decizia de suspendare a finantarii se ia de catre reprezentantii celorlalte state membre cu majoritate calificata in Consiliul European. Romania nu se poate ascunde nici in spatele actualei crize financiare in conditiile in care comisarul pentru afaceri economice si monetare Joaquin Almunia a avertizat, in repetate randuri, ca recesiunea economica nu poate fi folosita drept pretext pentru depasirea cotei-limita de 3%. Romania nu ar fi primul caz in care CE demareaza procedura de suspendare a finantarii in conditiile unui deficit excesiv. Primul caz semnalat este cel al Irlandei, unde deficitul a ajuns la 5,5% in 2008 si ar urma sa creasca la 6,5% in 2009. O alta tara avertizata este Ungaria, ai carei oficiali au fost instiintati ca nu vor adera la zona euro pana cand tara nu indeplineste toate criteriile Maastricht, printre care se numara si un deficit bugetar sub 3% din PIB.”

  5. admin spune:

    euROpeanul: Cauze care au dus la slaba absorbtie a fondurilor europene!

    euROpeanul a ajuns la ultimul numar national din acest an. Publicatia este editata de Ministerul Dezvoltarii, Lucrarilor Publice si Locuintelor si realizat de un consortiu format din Chelgate România, Structural Consulting Group si Frigo Media.

    In acest numar veti gasi:
    cauzele care au dus la slaba absorbtie a fondurilor europene alocate pentru perioada 2004 – 2006
    cum stau regiunile la capitolele proiecte europene si absorbtia fondurilor structurale
    prioritatile anului 2009 pentru Programul Operational Regional
    care sunt amanuntele la care trebuie sa fim atenti la intocmirea cererilor de finantare
    cum pot fi accesati banii europeni pentru dezvoltarea retelelor wireless si a initiativelor e-guvernare.

    Citeste Online!

    sursa: http://www.fonduri-structurale.ro/detaliu.aspx?t=Stiri&eID=3628

  6. admin spune:

    Fraieriti de unguri
    de Daniel TANASUC

    sursa: http://www.adevarulvs.ro/index.php?module=full_news&id_news=4121

    PS Nu prea sunt de acord cu titlul articolului, pentru ca se pune accent pe o chestie etnica, nerelevanta in discutia de fata. Restu’, fiecare sa citeasca si sa analizeze.

Dă-i un răspuns lui admin Anulează răspunsul

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

scroll to top