România a rămas în urmă cu planul național strategic pe Agricultură. Primele șapte țări au planurile aprobate de UE. Miza întârzierii: subvențiile de care depinde toată agricultura

2-petre-daea-mfax.jpg

Comisia Europeană a aprobat miercuri primul pachet de planuri strategice în agricultură pentru șapte țări: Danemarca, Finlanda, Franța, Irlanda, Polonia, Portugalia și Spania. România este în întârziere și speră ca la 1 octombrie să aibă propriul plan aprobat. Miza e enormă pentru sector: fără ca acest plan să fie aprobat, fermierii nu vor ști cum funcționează noul sistem de subvenții, de care depinde într-o mare măsură tot sectorul.

Planurile naționale strategice sunt documente obligatorii pentru punerea în aplicare a noii politici agricole comune (PAC) la 1 ianuarie 2023. Noua politică agricolă aduce schimbări majore: accent pus pe fermele familiale mici și mijlocii, precum și pentru tinerii fermieri. În plus, fermierii vor fi sprijiniți să adopte noi inovații, de la agricultura de precizie la metodele de producție agroecologică.

Or, România este în întârziere cu acest document esențial, după ce ministerul condus inițial de Adrian Chesnoiu (care a demisionat după începerea urmăririi penale), apoi de Petre Daea a trimis un plan ce a primit o serie de observații de substanță din partea UE.

Sorin Moise, secretar de stat în Ministerul Agriculturii, a declarat cu o zi în urmă că ”la 1 octombrie sperăm să finalizăm PNS cu Comisia Europeană”, potrivit Agrointel. ”Suntem undeva la 90% cu el (procesul de finalizare al PNS – n.r.). Am transmis clarificări la toate solicitările venite din partea Comisiei Europene. (…) La toate observațiile primite noi am transmis clarificări – unele sunt finalizate, adică avem OK-ul de la ei, la unele încă mai așteptăm pentru că, așa cum știți, lunile iulie și august sunt luni de concediu la Comisia Europeană și chiar așa ni s-a transmis că începând cu 1 septembrie revine lumea la muncă și vom primi răspunsurile”, a mai spus acesta.

La elaborarea planului strategic național, fiecare stat membru a trebuit să aleagă ce tip de intervenții și subvenții acordă pentru fermieri, ceea ce ar putea duce la mutații și modificări substanțiale în fiecare sector specific al agricutlruii.

Mai multe detalii aici

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

scroll to top