Sistemul bancar românesc la început de 2009

Iată-ne la început de 2009, cu speranţe şi visuri de viitor! Cu toate acestea, contextul economic şi politic al României nu este prea favorabil: criza economică îşi arată tot mai mult colţii, alegerile de la sfârşitul anului trecut tulbură încă apele, iar criza gazului rusesc aduce vânt rece de la est!
Dar ce putem spune despre băncile din România?

Acum câteva săptămâni intitulam retoric unul dintre editorialele blog-ului: „Va rezista sistemul bancar românesc crizei financiare internaţionale?” şi analizam punctele tari şi cele slabe ale acestuia în momentul în care criza internaţională începuse să-şi facă simţită prezenţa şi în România. Cum ne prezentăm acum? Cum ne-a afectat criza? Cum au reacţionat băncile?

Răspunsurile la aceste întrebări îmi propun să le prezint sintetic în cele ce urmează, încercând să-mi menţin poziţia obiectivă.

În primul rând am asistat la o diminuare considerabilă a creditării, în special a creditului de retail. Unele bănci au renunţat chiar în a oferi anumite produse bancare de creditare, în special cele în valute exotice. Întrebarea este: în ce proporţie se datorează această diminuare reglementărilor impuse de BNR si in ce masura contextului financiar internaţional actual?

Pentru a mai diminua din „foamea” de lei, BNR a scăzut rata rezervei minime obligatorii cu 2%, injectând sume semnificative. Prin aceasta masura BNR „a întins un deget”, pentru început, băncilor, însă, conform proverbului, a urmat dorinţa băncilor de a lua „toată mână”, acestea revendicând scăderea ratei în continuare.

Dobânzile în piaţă au crescut semnificativ. În primă fază am asistat la o creştere exagerată a acestora pe piaţă interbancară, lucru ce a declanşat la un moment dat în conflict între banca centrală şi anumite bănci din sistem, suspectate de provocarea unei crize de lichidităţi artificiale, după un atac al unor speculatori externi pe piaţa valutară românească. A urmat un război mediatic între reprezentanţii BNR şi ai unor bănci autohtone cu capital străin (cele învinuite indirect de banca centrală).

A doua fază a creşterii dobânzilor s-a manifestat prin creşterea acestora atât la credite, cât şi la depozite. Dacă până în toamna lui 2008 băncile se concurau în produse de creditare, ulterior competiţia s-a manifestat prin atragerea de resurse de la populaţie. Dobânzile au ajuns la niveluri istorice, împingând totodată şi o creştere a costurilor creditelor noi acordate. Acest fenomen s-a datorat în mare măsură diminuării liniilor de finanţare primite de unele bănci din sistem din exterior, precum şi datorită scumpirii acestor resurse, o dată cu diminuare rating-ului de ţară al României.

Cu toate acestea, de la intensificarea crizei şi până la finele lui noiembrie, băncile din România au scumpit creditele de cel puţin două ori mai mult decât băncile-surori din regiune, în unele ţări vecine, împrumuturile au devenind chiar mai ieftine. Astfel, în perioada august – noiembrie creşterea s-a situat între 3 – 5%, faţă de -3 – 0,6% în Bulgaria, 0,2 – 0,5% în Cehia, 0 – 1,1% în Polonia. Marja pe care băncile din România o folosesc pentru a calcula dobânda variabilă la creditele ipotecare este cea mai mare din regiunea central şi sud-est europeană.

De asemenea, unele bănci au decis în mod unilateral şi abuziv creşterea unor comisioane. Altele, în numele transparenţei, au „informat” clienţii despre formula de calcul a ratelor dobânzii, formulă care în urma aplicării avea ca rezultat dobânzi majorate faţă de situaţia anterioară.

Ceea ce este mai îngrijorător este faptul că au crescut substanţial creditele neperformante. Datorită contextului economic şi financiar intern, românii au devenit în proporţie din ce în ce mai mare rău platnici. Oare băncile nu au nici o vină în asta?…

Şi, pentru ca totul să fie sublim, începutul de an ne-a întâmpinat cu niveluri record de devalorizare a monedei naţionale în raport cu euro, acesta depăşind nivelul de 4 RON! Oare va mai continua?…

La finele anului trecut, ARB a transmis mai multe propuneri de modificare a regulamentului de creditare a populaţiei, sub pretextul că impactul reglementărilor din toamnă este semnificativ mai ales pe partea finanţărilor ipotecare, blocate, practic, de noile reglementari. Consiliul de Administraţie al BNR va decide săptămâna ce urmează eventualele modificări ale regulamentului. Aşteptăm cu interes decizia băncii centrale!…

Până atunci, bate un vânt rece dinspre est…

Bogdan Capraru

Bogdan Capraru

Sunt lector doctor in Departamentul de Administrarea Afacerilor din cadrul Facultatii de Economie si Administrarea Afacerilor a Universitatii “Al. I. Cuza” Iasi. Activitatea mea este concentrata pe domeniul bancar. Sunt titularul cursurilor de Sisteme si operatiuni bancare, Retail banking, International banking si Finantarea dezvoltarii imobiliare. Din 2004 sunt membru al Societatii Romane de Economie (SOREC).

10 Replies to “Sistemul bancar românesc la început de 2009”

  1. oana spune:

    Buna ziua

    V-as ruga sa ma lamuriti intr-o problema.Am un credit ipotcar si as vrea sa platesc ceva bani in avans….ce-i mai avantajos sa reduc rata sau perioada si de ce??

  2. mihaela spune:

    Sunt disperata, am un credit la BCR in primul an l-am avut fix, iar apoi variabila, e inadmisibil ca un credit initial de 196 de euro sa creasca la 280 de euro, oare cine controleaza aceste banci.isi bat joc de noi, pai in conditiile in care salariile nu cresc, iar angajatori vor sa faca restructurari, ce facem.
    Cum ne protejaza legea de acesti camatari care sunt bancile din Romania.
    Problema este ca rata + comisionul este de 270 de euro, iar rata de 10 euro.
    La alti prieteni care au tot dobanda variabila si sunt la alte banci nu se intampla acest lucru, si sunt imprumutati mult mai mult.Va rog sa imi raspundti!
    Va multumesc!

  3. Cristian spune:

    Buna ziua
    D-l profesor v-a posta in curand un articol cu referire la creditul ipotecar „reloaded”…..il astept si eu…..cat despre „REVOLUTIE”, in nici un caz impotriva sistemului,ci in sistemul bancar…..sau ca sa fiu un pic mai „soft” pot spune ca ar trebui o „maturizare” a sistemului bancar romanesc…..

  4. cristina spune:

    Buan ziua, Dnule profesor!
    Sa inteleg ca cei cu venituri mici nu pot spera la o locuinta proprie obtinuta prin credit imobilar sau ipotecar?!! si daca e asa de ce nu se iau anumite masuri anticriza ??? o revolutie impotriva sistemului din Romania???
    Multumesc!:P)

  5. Cristian spune:

    …..pt. oana…..
    Bancile nu au voie sa falimenteze…..bancile trebuie sa supravetuiasca crizei…..trebuie sa inventeze strategii si produse noi…..si daca urmarim sistemul bancar romanesc(destul de superficial)…..avem nevoie de o „REVOLUTIE”!!!!!

  6. oana spune:

    buna ziua

    Ati putea discuta si despre posibilitatea bancilor de a falimenta?Cei care au depozite bancare ii sfatuiti sa le desfinteze sau pot ramane bani la banca fara probleme?

  7. admin spune:

    gand in gand: chiar despre asta doream sa vorbesc in urmatorul editorial! asa ca te invit sa stai „pe fir”!

  8. Cristian spune:

    Buna ziua Domnule Profesor.
    Va rog…..urmatorul articol sa fie despre „creditul ipotecar reloaded”…..am nevoie de parerea unui profesionist…..
    Va multumesc

  9. Bogdan Capraru spune:

    va voi raspunde pe rand la toate observatiile!
    in primul rand ce intelegeti prin clasa de jos si clasa medie? daca e vorba de dimensiunea castigurilor, ca si criteriu de clasificare, atunci bancile trebuie sa se adreseze clasei de mijloc, clasa de jos fiind de fapt clientii subprime, fata de care bancile ar trebui sa aiba aversiune. pt ei exista IFN-urile, CAR-urile etc. rata dobanzii percepute la credite ar trebui sa fie proportionala cu profilul de risc al clientului, de aceea se percep dobanzi mari clientilor subprime
    legat de innasprirea conditiilor de creditare, ea trebui sa se produca in perioada aceasta, pt ca conjunctura economica este una tulbure, iar bancile trebuie sa dea credite doar clientilor cu adevarat sovabili si capabili de a rambursa creditele.
    desigur, cresterea exagerata a dobanzilor, mai ales pentru creditele in derulare, nu este de dorit, pt ca afecteaza semnificativ capacitatea de rambursare a clientilot. asa cum am spus si in editorial, nu este oportuna pt moment. nu trebuie confundata innasprirea conditiilor de creditare cu dobanzile mari! ci evaluarea mai riguroasa a profilului de risc al clientilor.
    si pentru ultima observatie: este de dorit ca bancile sa aiba clienti mai putini, dar buni platnici, decat clienti multi, dar cu o pondere semnificativa de credite neperformante!

  10. Roxana spune:

    Dilema din sistem: trebuie inasprite conditiile de creditare sau bancile au nevoie sa fie insaprite conditiile de creditare?
    Daca se inaspresc aceste conditii populatia va fi nemultumita. Creditul bancar ramane, fara doar si poate, singura posibilitate pentru clasa medie- mai degraba cea de jos de a-si achizitiona o casa/ masina. Bancile vor fi multumite caci astfel creste siguranta rambursarii creditelor. Pe de alta parte, o astfel de masura nu ar „deranja” bancile prin o scadere importanta a numarului de clienti?

Dă-i un răspuns lui mihaela Anulează răspunsul

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

scroll to top