Sistemul bancar romanesc la inceput de 2010 – moment de bilant

Suntem la distanţa de mai bine de un an de când criza financiară internaţională şi-a spus cuvântul şi asupra economiei româneşti. Atunci făceam o analiză puncte tari – puncte slabe a sistemului bancar românesc , iar după mai bine de două luni vorbeam de primele efecte ale crizei asupra acestuia. Care este situaţia acum? Este pe sfârşit criza? Ce urmează? Sunt întrebări care ni le punem din ce în ce mai des.

Pe parcursul anului 2009, creditarea a scăzut în intensitate, variaţia soldului creditului neguvernamental înregistrând câteva luni la rând valori negative. Ponderea creditelor restante în total credite a crescut de la 4,62% în mai 2008, la 11,47% în mai 2009 şi 13,3% în luna august. Costul creditelor a crescut simţitor datorită înrăutăţirii mediului economic şi în condiţiile atragerii de resurse financiare tot mai rare şi mai scumpe. Populaţia şi-a potolit apetitul pentru creditare, atât datorită majorării costului creditării, dar şi datorită nesiguranţei zilei de mâine, în condiţiile unei creşteri ale ratei şomajului. Economisirea a crescut pe fondul unor dobânzi la depozite excesiv pozitive.

Băncile au trecut de la extazul şi euforia anilor trecuţi la agonie. Numărul unităţilor bancare a scăzut cu peste 90 de unităţi bancare, iar peste 3000 de angajaţi din bănci şi-au pierdut locul de muncă.

Cu toate acestea, indicatorii de prudenţialitate au rămas în limitele de stabilitate, deşi o parte s-au înrăutăţit. Profitabilitatea sistemului bancar a fost pozitivă, deşi profitul băncilor s-a diminuat. Nici o bancă din cadrul sistemului bancar românesc nu a intrat în incapacitate de plată, pe parcursul anului 2009.

Măsurile autorităţilor guvernamentale de combatere a crizei au fost neriguroase şi fără efecte pozitive semnificative. Acordul cu FMI a restrâns puternic capacitatea de manevrabilitate a politicilor financiare publice, obligând guvernul nu doar la măsuri nepopulare, dar şi pripite din prisma efectelor pe termen mediu şi lung. Vestitele „reţete” de reforme specifice FMI-ului, în stil procustian, şi-au găsit aplicabilitate în mod nefericit pe cazul României. Reducerile de cheltuieli publice, în mare parte realizate prin reduceri salariale şi disponibilizări din sistemul bugetar, dijmuiala mediului de afaceri, bâlbâielile şi „heirupismul” oficialilor din guvern nu au făcut decât să îndepărteze punctul de inflexiune al reluării creşterii economice. Politicile guvernamentale actuale nu au nimic comun nici cu liberalismul, nici cu keynesismul…

Singura oază de discernământ a rămas doar la BNR, care a dus o luptă mocnită cu inflaţia şi cu evoluţia cursul de schimb. Guvernatorul a ieşit din ce în ce mai rar la rampă prin declaraţii, iar cele care au fost, au fost sobre şi reţinute.

Care sunt perspectivele activităţii bancare din România? Nu prea roz, în condiţiile lipsei unor măsuri guvernamentale viabile de relansare economică…Valurile de disponibilizări din domeniul bugetar şi din mediul privat vor afecta portofoliul de clienţi ai băncilor şi ducând la mărirea soldului creditelor neperformante şi scăderea capacităţii de economisire. Cerea de consum va scădea şi odată cu ea şi cererea de creditare.

Desele apeluri ale primului ministru şi ale președintelui către bănci de a relua creditare sunt nejustificate şi lipsite de raţiune în contextul actual, dovedind neputinţa unui guvern lipsit de o strategie coerentă şi viabilă. Băncile trebuie să reia creditarea atunci când fundamentele economice justifică acest lucru, nu atunci când „statul” dictează. Mediul de afaceri este încă instabil, iar băncile nu pot fi puse în postura de filantrop. Fără „garanţii” reale, activitatea bancară nu îşi are loc. Dimpotrivă, expunerea acestora către riscuri ridicate poate adânci şi mai mult criza economică. Statul trebuie să devină un partener în lupta contra eradicării efectelor crizei, conlucrarea între autorităţile guvernamentale, mediul de afaceri, bănci şi BNR fiind indispensabilă. În caz contrar afirmaţia consilierului guvernatorului BNR, Adrian Vasilescu – „Dacă ne ajută Dumnezeu, anul acesta ieşim din recesiune” se dovedeşte a fi plină de adevăr.

Bogdan Capraru

Bogdan Capraru

Sunt lector doctor in Departamentul de Administrarea Afacerilor din cadrul Facultatii de Economie si Administrarea Afacerilor a Universitatii “Al. I. Cuza” Iasi. Activitatea mea este concentrata pe domeniul bancar. Sunt titularul cursurilor de Sisteme si operatiuni bancare, Retail banking, International banking si Finantarea dezvoltarii imobiliare. Din 2004 sunt membru al Societatii Romane de Economie (SOREC).

scroll to top