Imbogatita de seceta
Va prezentam o ingenioasa reteta castigatoare la ruleta subventiilor de stat pentru culturi calamitate, pentru cei cu dare de mana. Trei ani la rand, societatea Criscom, ce apartine in scripte mamei Auricai Cobuz, sefa biroului de Monitorizare a Serviciilor Comunitare din cadrul Consiliului Judetean, a primit ajutoare consistente pentru calamitarea culturilor agricole. Modul de acordare ridica mari si numeroase semne de intrebare.
Persoanele care au arendat terenurile catre Criscom au primit cantitati impresionante de grau drept arenda. „A crescut tare frumos graul anul trecut. Sa dea Domnul sa se faca si anul asta”, spun facandu-si cruce si uitandu-se spre cer taranii care au dat pamantul firmei Criscom. De cealalta parte, firma familiei Auricai Cobuz incasa miliarde de la stat, pentru grau calamitat 100%. De firma se ocupa pana in cele mai mici detalii Aurica Cobuz, functionar public, care nu are voie sa conduca o societate privata. Cititi un elocvent „studiu de caz” despre ineficienta sumelor imense cheltuite in agricultura ieseana.
Anual, sume de ordinul zecilor sau chiar sutelor de milioane de euro se cheltuie pentru agricultura romaneasca. Daca ne gandim insa ca Romania a ajuns unul din cei mai mari importatori de produse alimentare, fondurile cheltuite nu se justifica in nici un fel. S-a ajuns aici in primul rand din cauza ca sistemul are deficiente foarte mari, care permit scurgerea subventiilor si ajutoarelor catre diverse buzunare private.
Practic, fondurile ajung oriunde numai in agricultura nu. In randurile de mai jos, va prezentam un caz concret a modului cum sunt cheltuite sume importante de bani fara rezultate concrete, ci doar in interesul particular al unor societati care au in spate functionari publici.
„Nu bat” suprafetele in acte
In discutie este societatea Criscom SRL din Tibanesti, al carui unic administrator si asociat este Aurica Vicu. Aceasta este mama Auricai Cobuz, functionar public, sefa biroului de Monitorizare a Serviciilor Comunitare din cadrul Consiliului Judetean Iasi. Conform datelor oferite de catre Directia pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala (DADR) Iasi, in ultimii trei ani societatea a beneficiat de importante ajutoare pentru calamitati. In 2006, de exemplu, suma primita s-a ridicat la 70.500 de lei; in 2007, la 142.500 de lei, pentru ca in 2008 sa primeasca de pe urma calamitatilor 158.400 de lei.
Acordarea ajutoarelor din ultimii doi ani ridica serioase semne de intrebare. In primul rand, un proces verbal de receptie-restituire depus la dosarul societatii Criscom SRL si inregistrat la Agentia de Plati si Interventii in Agricultura (APIA) Iasi arata ca administratorul societatii a solicitat si primit in 2006 bonuri valorice pentru infiintarea culturilor de toamna pentru 150 de hectare de grau si 50 ha de rapita. In 2007, dupa ce a primit mai multe notificari pentru a face receptia culturiilor infiintate cu un an in urma, administratorul nu a putut dovedi insamantarea tuturor celor 150 de hectare de grau.
„Exista un proces verbal intocmit de inspectorii nostri la data de 5 aprilie 2007 in care se precizeaza ca societatea a primit suma de 22.500 de lei pentru insamantarea a 150 de hectare cu grau. Nu a putut dovedi decat insamantarea a 81,47 de hectare, la diferenta de 68,53 de hectare s-a mentionat de catre administrator ca densitatea a fost sub limita normala, culturiile fiind distruse prin discuire”, ne-a declarat Paul Kmen, directorul APIA Iasi.
O luna mai tarziu, la dosarul societatii Criscom SRL, mai exact pe data de 1 mai 2007, este depus procesul-verbal de constatare si evaluare a pagubelor la culturile agricole in care Criscom SRL figureaza cu o suprafata de 150 de hectare de grau calamitata 100% din cauza secetei, pentru care primeste 112.500 de lei noi, adica suma maxima de 750 de lei pe hectar insamantat cu grau si calamitat, bani oferiti de catre statul roman. Cum a fost posibil ca societatea sa primeasca ajutoare pentru calamitati fara a-i fi retinute restantele, nu ne-au putut explica nici un reprezentant al institutiilor care s-au ocupat de acest caz.
Recolta ca in povesti
In anul 2008, o noua lovitura: Criscom SRL primeste alti 73.320 de lei pentru o suprafata de 78 de hectare insamantate cu grau si calamitate 100%, dintr-un total de 150 de hectare infiintate.
Oamenii din Tibanesti sustin ca nu s-a pus problema la nimeni care a avut culturi de calamitate 100%. Ei mai sustin ca de Criscom SRL se ocupa Aurica Cobuz, functionar public, si nu mama acesteia. „Nu exista, domnule, asa ceva. Avem pamant langa pamantul ei care este in arenda. A intrat si pe terenul nostru, ca de 4-5 ani tot ne certam cu ea. Noi am avut calamitati de 30-50%, dar la ea au fost 100%, ca ea e Aurica Cobuz. La ea totul este la suprelativ”, ne-a declarat Sandel Pasaniuc, un localnic.
Si consateanul lor Victor Botezatu sustine ca nu avea cum sa aiba calamitati de 100%. „A facut productie bunisoara, ca a dat la oameni arenda si 900-1.000 de kilograme la hectar. Plus ca ea are utilaje, si nu s-a rugat de nimeni, si a reusit sa stranga graul inainte de ploiele alea care au calamitat”, sustine Botezatu.
Si Maria Asaftei are date in arenda 1,33 de hectare catre Criscom de 6 ani si sustine ca mereu a luat arenda de la Aurica Cobuz. „Ne anunta doamna Cobuz si mergem la ea in vale si ne luam arenda. Mereu ne-a dat. Anul trecut am primit 1.000 de kilograme”, a sustinut batrana.
Firele incalcite nu se opresc aici. Maria Dragos, reprezentant al Oficiului Judetean de Consultanta Agricola (OJCA) Tibanesti, sustine ca, desi a fost delegata prin ordin al prefectului sa faca parte din comisia de constatare a pagubelor, aceasta nu a semnat nici un document al societatii in cauza.
„Doamnei Cobuz nu i-am semnat nimic, pentru ca ea nu a avut calamitati de 100%. Daca au fost de 20% e mult. Stia ca nu iI voi semna si nu a prezentat actele la mine. Am aflat de curand ca altcineva a semnat in locul meu si ca a primit bani si pe 2007 si pe 2008. Era imposibil sa aiba in ambii ani calamitati de 100%, cind ea a dat arenda oamenilor si a vandut si seminte de grau”, ne-a declarat reprezentanta OJCA Tibanesti.
Toate drumurile duc spre angajata CJ
Printre localnicii din Tibanesti este de notorietate faptul ca societatea Criscom SRL este coordonata de Aurica Cobuz, fosta candidata a PSD la primarie anul trecut, si nu de mama acesteia. „Cand au fost probleme sau orice altceva legat de Criscom, numai cu Aurica Cobuz am vorbit. Niciodata nu am stat de vorba cu doamna Vicu despre firma. Dansa este o femeie batrana. Nu are nici o legatura cu firma. Asta este legea in Romania, care iti permite sa treci pe cine vrei ca administrator”, ne-a mentionat Dumitru Spulber, primarul comunei Tibanesti. „Eu nu am nici o legatura cu Criscom SRL. Mama se ocupa de firma. Sunati pe numarul de fix care este trecut la datele de contact ale societatii si dati de ea”, s-a aparat Cobuz.
Cand s-a sunat la numarul de fix, surpriza, a raspuns tot Aurica Cobuz. „Mama nu este acasa, incercati sa sunati mai spre seara”, ne-a expediat angajata CJ. Cu numarul de mobil: aceeasi poveste.
La numarul de fix indicat nu a raspuns insa nimeni, dar, potrivit site-urilor www.carte-telefoane.info, el apartine Parohiei Crestin Ortodoxe Tibanesti. Iar, in ceea ce priveste adresa de mail, acesta are urmatoarea adresa: [email protected].
Cobuz, in drumul oaselor
Aurica Cobuz, actuala sefa a biroului de Monitorizare a Serviciilor Comunitare din cadrul Consiliului Judetean (CJ), a mai fost implicata si in trecut in unele afaceri neclare. Concret, aceasta a fost acuzata de reprezentantii institutiei unde este angajata ca a rulat la nivelul anului 2002 circa 900 milioane de lei vechi ce apartineau Consiliului Judetean prin conturile firmei Criscom SRL, societatea unde actionar este mama sa.
De asemenea, in primavara aceluiasi an, Cobuz, ce avea atunci calitatea de sef la serviciul de Protectia Plantelor, din cadrul CJ, a incheiat un contract cu societatea Criscom prin care SRL-ul trebuia sa aprovizioneze institutia cu 1.000 kilograme oase, 900 de parizer, 400 kilograme de slanina etc.
La vremea respectiva, Cobuz s-a aparat motivind ca actele au fost intocmite doar pentru a fi folosite pentru practica universitara si nu au avut alte efecte juridice. In urma scandalurilor de atunci a fost destituita din functia de sef la Protectia Plantelor, devenind simplu functionar. Ulterior, a dat CJ in judecata si a trebuit sa fie repusa din nou intr-o functie similara.