Firmele pierd o parte din banii de la Uniunea Europeana din cauza evolutiei cursului de schimb. Practic, la intocmirea proiectului de finantare, beneficiarii isi calculeaza bugetul raportat la cursul euro din acel moment.
Si asta pentru ca echipamentele si serviciile de pe piata, daca este vorba despre tehnologie sau utilaje performante, au preturi exprimate in moneda europeana.
Daca luam de exemplu, o firma care a depus un proiect in noiembrie anul trecut si si-a calculat investitiile la cotatia euro/leu de atunci, acum va fi dezavantajata de aprecierea monedei europene.
Beneficiarul va plati acum pentru utilajele in cauza un pret (exprimat in lei) mult mai mare. Iar atunci cand va depune decontul va primi o suma in functie de cursul prevazut in studiul de fezabilitate.
„Daca o firma si-a bugetat proiectul la trei milioane de euro, calculati la un curs de 3,6-3,7 euro, si a inclus aici achizitia de echipamente, dar si costurile aferente afacerii, in niciun caz nu va primi o suma calculata la cotatia de acum”, explica Felix Lucutar, managing partner al firmei de consultanta pe fonduri europene Capital Engineering&Agriculture. Astfel, pierderea din diferenta de curs valutar poate ajunge la aproape 15%.
Decontarea se face in lei
Totusi, daca beneficiarul a anticipat cursul corect, atunci pierderile ar fi putut fi minimizate, intrucat decontarea cheltuielilor ar fi avut loc la un curs mai favorabil. Din pacate, prea putini au luat in calcul un derapaj atat de mare al monedei nationale. De asemenea, daca se iau in calcul proiectele a caror sesiune de depunere s-a deschis la inceputul anului si se termina in iulie, costurile proiectului sunt calculate la cotatia euro de acum.
Solutii pentru acoperirea riscului
In cazul in care leul se intareste in momentul in care se face decontul, beneficiarul primeste banii tot la valoarea depunerii proiectului, deci nu castiga niciun leu in plus.
„In cazul programelor anterioare de finantare europeana, a fondurilor de preaderare, Comisia Europeana a hotarat ca sumele rezultate din aceasta diferenta de curs sa se intoarca la bugetul Uniunii Europene, si nu la Trezoreria statului”, mai adauga Lucutar.
Unii dintre solicitanti sunt descurajati de faptul ca trebuie sa acopere aceasta diferenta incat aleg cea mai simpla cale – renunta la afacere. Altii apeleaza la credite bancare, insa sunt nevoiti sa suporte acum si ratele foarte mari ale dobanzilor si de multe ori dosarul lor nici nu este aprobat.
De aceea, beneficiarii trebuie sa incerce sa se descurce cu ce au, mai precis sa se incadreze in sumele pe care le au la dispozitie cand vine vorba de cumpararea utiliajelor, dar si sa profite de faptul ca unele dintre ele au un pret mai mic acum, intr-o perioada de contractie economica, mai spun consultantii.
„Hedgingul ar putea fi o solutie viabila pentru firme”, crede Dragos Jaliu, partener la Structural Consulting Group. Acesta este un instrument financiar care permite minimizarea pierderilor din diferentele de curs valutar.
Pierderi din diferente de curs
Unul dintre dezavantaje il reprezinta faptul ca majoritatea programelor de finantare europeana au limitele de sprijin financiar in euro, iar decontarea se face in lei. Mai mult, „pierderile din diferentele de curs valutar au ajuns la sume foarte mari, chiar si la 300.000 de euro pentru un proiect de dimensiune medie”, explica Dragos Jaliu, partener la Structural Consulting Group.